La 89 de ani, am fost martor la reconstrucția patriei mele, dar acum nu mai cred în viitorul gazelor

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Martor la reconstrucția patriei

Ayish Younis, în vârstă de 89 de ani, rememorează fuga din satul său natal, Barbara, în 1948, în timpul primului război arabo-israelian. La doar 12 ani, el și familia sa au fost nevoiți să își părăsească casele din cauza fricii pentru viețile lor, ajungând în Gaza, unde au fost internați în tabere de refugiați. Aproximativ 700.000 de palestinieni au devenit refugiați în urma acestui conflict.

Întoarcerea la viața de cort

În prezent, Ayish locuiește din nou într-un cort, în Al-Mawasi, lângă Khan Younis, după ce casa sa din Rafah a fost distrusă în urma unui atac al forțelor israeliene. El își împărtășește tristețea de a fi revenit la condițiile de trai de acum 77 de ani, având acces limitat la apă și resurse. „Ne-am întors la ceea ce am început, la corturi, și nu știm cât timp vom mai fi aici”, afirmă Ayish.

Perspective sumbră asupra viitorului

Deși a fost anunțată o încetare a focului între Israel și Hamas, Ayish nu este optimist în privința viitorului Gazei. El subliniază că distrugerea infrastructurii este atât de extinsă încât reconstrucția completă este improbabilă, chiar și cu ajutor internațional. „Nu cred că Gaza are viitor”, spune el. Aceeași opinie o împărtășesc și copiii săi, care subliniază că generația tânără a fost devastată de război.

Impactul familial și comunitar

Ayish are 18 copii și 79 de nepoți, iar familia sa a supraviețuit prin diverse conflicte. Cu toate acestea, distrugerea recentă a afectat grav oportunitățile de educație și muncă. „O întreagă generație a fost distrusă de acest război”, afirmă unul dintre fiii săi, Haritha. De asemenea, el se întreabă despre capacitatea palestinienilor de a reconstrui singuri școlile și infrastructura necesare.

Publicitate
Ad Image

Reflecții asupra viitorului

Fiul său, Ahmed, care locuiește în Londra, își amintește de eforturile familiei de a construi o casă de-a lungul a 30 de ani, doar pentru a pierde totul din nou. El exprimă o speranță că, în ciuda dificultăților, familia sa va reuși să se întoarcă în Rafah pentru a-și reconstrui viețile. „Întotdeauna există speranță în noua generație să reconstruiască”, concluzionează el.

Impactul conflictelor asupra Gazei și al comunității palestiniene rămâne profund, cu întrebări nerezolvate privind viitorul și capacitatea de reconstrucție a unei regiuni devastate de război.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *