Amplasarea scutului antirachetă Deveselu
Decizia de a amplasa scutul antirachetă Deveselu pe teritoriul României a fost luată în 2011. La acel moment, Iranul nu avea rachete balistice, dar le avea în program. Fostul președinte Traian Băsescu a amintit discuțiile cu Joe Biden legate de acest subiect, afirmând: „Îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă ajungeam azi cu un Iran care avea rachete balistice și scutul de la Deveselu nu exista.” Scutul a intrat în funcțiune exact când dotarea Iranului justifica existența sa.
Funcționarea sistemului de apărare
Băsescu a explicat tehnic diferența dintre sistemele de apărare. Rachetele care ar putea viza România și Europa sunt distruse în spațiu, la altitudini între 150 și 500 de kilometri, la viteze de 16.000 de kilometri pe oră. Rachetele iraniene care au vizat baza turcească de la Incirlik au fost distruse în atmosferă, la 25-30 de kilometri altitudine. Turcia nu dispune de un sistem de tip Deveselu, având doar radarul care deservește bazele din România și Polonia. Racheta SM-2, aflată la Deveselu, acționează în spațiu, în timp ce sistemul Patriot este rezervat ultimei instanțe, când o rachetă se află la 20-25 de kilometri de țintă.
Capacitatea nucleară a Iranului
Băsescu a afirmat clar că în prezent Iranul nu posedă arme nucleare: „În momentul de față nu are. Dacă ar fi avut, le-ar fi folosit. N-am dubii.” El a subliniat o contradicție majoră, menționând că Trump a declarat că a distrus tot programul nuclear iranian, însă acum se dovedește că Iranul era aproape de capacitatea de a lovi Statele Unite.
Suspiciuni legate de motivațiile intervenției în Iran
Băsescu a lăsat să planeze o suspiciune legată de motivațiile intervenției în Iran. El a menționat că Statele Unite sunt cel mai mare producător de petrol din lume și că prețul petrolului a crescut semnificativ după izbucnirea conflictului. „N-aș vrea, Doamne ferește, asta să fie de fapt motivația de bază în intervenția făcută în Iran,” a declarat fostul președinte.
Concluzie
Declarațiile lui Traian Băsescu subliniază complexitatea situației de securitate din regiune, evidențiind legătura dintre capacitatea militară a Iranului și intervențiile internaționale, precum și implicațiile economice ale acestor evenimente.
