Gura lumii ca barieră în antreprenoriat
„Gura lumii” este considerată principala barieră în calea antreprenoriatului din România, conform unui studiu Unlock Research realizat pentru ING Bank România. Studiul arată că 95% dintre români se tem de percepțiile negative ale celorlalți, iar acest lucru influențează și alegerea meseriei. Aproape 65% dintre tineri declară că opiniile negative le afectează libertatea de a alege o meserie.
Sprijinul insuficient pentru tinerii antreprenori
Unul din doi români nu a primit sprijin în dorința de a deveni antreprenor, iar procentul este semnificativ mai mare în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, unde 64% afirmă că nu au avut susținere. Doar 19% dintre tinerii din această grupă de vârstă aleg să ignore părerile celorlalți pentru a urma calea antreprenoriatului.
Percepția generațiilor și a regiunilor
Studiul indică faptul că „gura lumii” variază în funcție de generație și regiune geografică. Generația 35-44 de ani beneficiază de mai mult sprijin, cu 39% dintre aceștia primind răspunsuri pozitive, în comparație cu 27% în alte grupe de vârstă. Locuitorii din București și Ardeal au parte de mai mult sprijin (31% și 32%, respectiv), însă în Muntenia, peste jumătate dintre respondenți s-au simțit descurajați. Totuși, 38% dintre cei din Muntenia au decis să ignore părerile negative, în timp ce 24% au acționat conform acestora.
Vocea lumii și comportamentul economic
Valentin Tătaru, economist-șef ING, subliniază că economia depinde de alegerile indivizilor, iar „vocea lumii” influențează comportamentul economic. El observă că indicatorii de încredere ai consumatorilor se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii trei ani, pe fondul incertitudinilor economice și al inflației. Comportamentul consumatorilor a dus la o contracție semnificativă a vânzărilor, iar numărul angajărilor a stagnat.
Pesimismul, un lux nepermis
Tătaru afirmă că, în economie, pesimismul este un lux, iar acțiunile pozitive pot apărea chiar și în vremuri dificile, când oamenii aleg să nu se lase influențați de negativitate. De exemplu, au existat creșteri în vânzările cu amănuntul, în ciuda mediului economic nefavorabil.
Cultura locală și impactul asupra antreprenoriatului
Alec Bălășescu, antropolog, explică faptul că România se confruntă cu o cultură a neîncrederii și a rușinii, în care resursele sunt percepute ca fiind limitate. Această mentalitate influențează deciziile de afaceri și asumarea riscurilor.
Provocările din organizații
Consultantul Petruș Stuparu menționează că, în organizații, predomină „vocea culturii dominante”, ceea ce limitează inovația și asumarea riscurilor. Acest climat afectează tinerii, care se simt constrânși să se conformeze normelor sociale.
Concluzie
Studiul subliniază că gura lumii are un impact semnificativ asupra antreprenoriatului în România, iar pentru a stimula inovația și creșterea economică, este esențial să se dezvolte o cultură a încrederii și să se încurajeze asumarea riscurilor.
