Dialogul între Executiv și magistrați pe tema pensiilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Euronews că discuțiile desfășurate la Palatul Cotroceni între politicieni și reprezentanții magistraților nu au condus la o soluție comună în privința pensiilor acestora. Bolojan a afirmat că părțile implicate nu au reușit să ajungă la un punct de vedere agreat care să stea la baza unor negocieri viitoare.
Detalii despre discuții
„Fiecare ne-am spus punctul de vedere, dar nu am ajuns la o soluție comună”, a declarat premierul. Bolojan a evitat să ofere detalii suplimentare privind discuțiile, invocând un acord de principiu cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). El a subliniat că nu dorește să escaladeze situația.
Problema vârstei de pensionare
Premierul a subliniat necesitatea creșterii vârstei de pensionare pentru judecători și procurori, menționând că actuala practică de pensionare la vârste între 48 și 50 de ani nu este sustenabilă. El a evidențiat că, în intervalul de vârstă 55-64 de ani, doar 53% dintre români sunt activi economic și că este esențial să se implementeze măsuri pentru a crește numărul de oameni activi pe piața muncii.
Cuantumul pensiilor
Bolojan a menționat că pensia medie a magistraților se ridică la aproape 5.000 de euro, în contrast cu pensia medie națională de 550-600 de euro. Premierul a propus ca nivelul pensiei medii pentru magistrați să fie ajustat la puțin peste 3.000 de euro lunar, subliniind că actualele proporții sunt inechitabile și că este necesară o reformă a sistemului.
„Dacă s-ar aplica ce am propus, ar fi 3.500 de euro net, cu CASS inclus, adică 3.200 de euro net pe lună. Este o pensie pe care foarte puțini români o încasează după 35-40 de ani de muncă”, a explicat premierul.
Blocaj în negocieri
Discuțiile de miercuri între președintele Nicușor Dan, reprezentanții magistraților și liderii coaliției s-au încheiat fără rezultate, deși politicienii au fost deschiși la majorarea perioadei de tranziție. Magistrații cer o pensie de 65% din venitul brut, ceea ce liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, consideră exagerat, sugerând o pensie de 70-75% din venitul net.
Poziția CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat eșecul negocierilor, menționând că reprezentanții magistraților au manifestat deschidere pentru soluționarea problemelor, dar nu s-a ajuns la o înțelegere comună. CSM a subliniat că este necesară identificarea unor soluții echilibrate, conforme cu jurisprudența Curții Constituționale.
Concluzie
Negocierile pe tema pensiilor magistraților continuă să fie un subiect controversat, cu implicații importante pentru sistemul judiciar și pentru echitatea socială în România.
