Guvernul Bolojan prioritizează partidele politice
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune alocarea a 169 de milioane de lei pentru partidele politice prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și doar 140,5 milioane de lei pentru Ministerul Educației și Cercetării (MEC), conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetară publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Fonduri insuficiente pentru educație
Suma destinată educației nu va fi utilizată pentru investiții noi, ci, în principal, pentru acoperirea restanțelor din proiectele derulate prin PNRR. Aceasta reflectă o alegere controversată a Guvernului, care alocă mai mulți bani partidelor politice pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din 2025, în timp ce educația și cercetarea sunt nevoite să funcționeze cu bugete limitate.
Impactul asupra cercetării
Domeniul cercetării este printre marii perdanți ai acestei rectificări bugetare. Bugetul pentru cercetare scade cu 1,3% pe credite bugetare și cu peste 6% pe credite de angajament, chiar și în condițiile în care România are deja cel mai mic buget pentru cercetare din Uniunea Europeană. Aceasta amenință numeroase proiecte cu blocaje din lipsă de finanțare.
Ce ar fi putut realiza cu 854 de milioane de lei
Alocarea de 854 de milioane de lei ar fi fost suficientă pentru a construi peste 70 de școli moderne, a plăti 216.000 de salarii minime sau a dota cu tablete mai mult de 500.000 de elevi.
Reducerea creditelor de angajament
Un efect grav al acestei rectificări bugetare este reducerea drastică a creditelor de angajament cu 1,99 miliarde de lei la nivelul întregului minister. Aceasta include tăieri de 380 de milioane de lei de la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și 360 de milioane de lei de la „alte cheltuieli”. Educația este afectată pe două fronturi: investiții și personal.
Restricții asupra cheltuielilor de personal
Educația este singurul domeniu care suferă tăieri la capitolul cheltuieli de personal. Ministerul Educației a impus măsuri de limitare a cheltuielilor pentru angajații din școli și inspectorate școlare, afectând astfel direct capacitatea de investiție a ministerului. Proiectele planificate pentru anii următori nu mai pot fi lansate, forțând ministerul să se concentreze doar pe gestionarea prezentului.
Concluzie
Prioritizarea fondurilor pentru partidele politice în detrimentul educației și cercetării ridică semne de întrebare asupra direcției investițiilor publice și asupra viitorului sistemului educațional din România.
