Găurile financiare ale administrației George Tuță: Furt pe față la DGASPC Sector 1, la achiziția materialelor igienico-sanitare

Moderator Follow The Money
5 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

O decizie din 11 martie 2026 a Consiliului de Securitate și Sănătate în Muncă (CSSM) al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 1 a stârnit indignare în rândul angajaților, potrivit unor avertizori de integritate.

Documentul dezvăluie că, în timp ce aceștia primesc materiale igienico-sanitare în cantități minime, banii publici par să fie direcționați către alte „priorități” ale conducerii – respectiv către firmele de la care se fac achizițiile.

Toate aceste achiziții au loc în timp ce directorii din DGASPC Sector 1 și-au amenajat birouri luxoase în sediul din Bd. Mareșal Al. Averescu nr. 17, în timp ce restul angajaților au fost înghesuiți claie peste grămadă în sediul din Strada Mureș nr. 18–24. „Nimeni nu-i controlează. Banii publici par să fie folosiți după bunul plac al conducerii”, spune un salariat.

S-au majorat cantitățile pentru 2026

Practic, în ședința Consiliului de Securitate și Sănătate în Muncă s-a aprobat majorarea cantităților pentru 2026:

Publicitate
Ad Image
  • Săpun lichid: 1 litru/lună (față de 250 ml în 2025)
  • Hârtie igienică: 6 bucăți/lună (față de 2 bucăți în 2025)

Și mai interesant: angajații susțin că prețurile plătite de instituție pentru aceste materiale sunt exagerate, chiar și pentru cantități mari (aproximativ 2.000 de angajați). „Facturile sunt ascunse, iar prețurile sunt de 2–3 ori mai mari decât cele de pe piață”, declară un angajat sub protecția anonimatului.

Ce conținea decizia din 2024, valabilă pentru 2025

Documentul nr. 262/17.12.2024, valabilă pentru anul 2025, semnat de Mariana Țâțan (la acel moment președinte CSSM și director general) și avizat de membrii consiliului, stabilea cantitățile lunare de materiale igienico-sanitare pentru fiecare categorie de angajați. Acestea sunt mult sub nivelul alocat anului 2026.

Iată detaliile:

Personalul administrativ și de birou (inclusiv directori, inspectori, referenți, telefonisti etc.):

  • Săpun lichid: 250 ml/lună;
  • Hârtie igienică: 2 bucăți/lună;
  • Soluție antiseptică: 250 ml/lună;
  • Alcool sanitar: 250 ml/lună (unde este cazul).

Personalul sanitar și cel în contact direct cu asistați/beneficiari:

  • Săpun lichid: 250 ml/lună;
  • Hârtie igienică: 2 bucăți/lună;
  • Soluție antiseptică: 250 ml/lună;
  • Alcool sanitar: 500 ml/lună (dublu față de alte categorii).

Personalul din blocurile alimentare, spălătorii și ateliere:

  • Săpun lichid: 250 ml/lună;
  • Hârtie igienică: 2 bucăți/lună;
  • Soluție antiseptică: 500 ml/lună;
  • Prosoape de hârtie: 2 role/lună;
  • Perie de unghii: 2 bucăți/an;
  • Detergent: 500 grame/lună (pentru anumite categorii).

Personalul din spălătorii și neutralizare deșeuri infecțioase:

  • Săpun lichid/syndet: 250 ml/lună;
  • Hârtie igienică: 2 bucăți/lună;
  • Alcool sanitar: 500 ml/lună;
  • Cremă de tip barieră (ex. Bariederm): 150 ml/lună;
  • Cremă emolientă (ex. Cicaplast): 150 ml/lună.

Șoferi, electricieni, mecanici, instalatori, muncitori necalificați:

  • Săpun lichid: 250 ml/lună;
  • Hârtie igienică: 2 bucăți/lună;
  • Alcool sanitar: 250–500 ml/lună;
  • Perie de unghii: 2 bucăți/an.

foto

Lipsa transparenței: unde sunt facturile?

Documentul din 2026 nu conține nicio informație despre prețuri, furnizori sau procese de achiziție. Angajații cer publicarea facturilor și a contractelor, însă instituția refuză, invocând „confidențialitatea datelor interne”.

„De ce să ascundem facturile dacă totul este legal?”, întreabă un reprezentant sindical. „Banii aceștia sunt ai contribuabililor, nu ai conducerii.”

Situația ridică semne serioase de întrebare privind modul în care sunt cheltuiți banii publici și prioritățile conducerii instituției. Deși cantitățile de materiale igienico-sanitare au fost majorate pentru 2026, suspiciunile legate de prețuri supraevaluate și lipsa de transparență persistă. Refuzul de a face publice facturile și contractele alimentează neîncrederea angajaților și a opiniei publice. În lipsa unor explicații clare, cazul riscă să devină un nou exemplu de gestionare opacă a fondurilor publice.

Citește și:

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *