Moțiuni de neîncredere respinse
Guvernul francez a trecut vineri peste două moțiuni de neîncredere legate de buget, avansând astfel spre adoptarea bugetului de stat pentru anul în curs. Moțiunea depusă de partidul de extremă stânga Franța Neînfruntată a obținut 269 de voturi, cu 19 mai puține decât pragul necesar pentru a fi adoptată. În schimb, inițiativa Adunării Naționale, susținută de partidul de extremă dreapta, a înregistrat doar 142 de voturi.
Procedura constituțională 49.3
Aceste moțiuni au fost înaintate după ce premierul Sébastien Lecornu a decis să recurgă la procedura constituțională cunoscută sub numele de articolul 49.3, care permite guvernului să adopte o lege fără vot în parlament. Această decizie a fost luată în contextul în care parlamentul nu a reușit să adopte un buget până la finalul anului 2025.
Contextul bugetar și presiunea financiară
Premierul Lecornu a apelat la articolul 49.3 pentru partea de buget legată de creșterea veniturilor și intenționează să folosească aceeași măsură și pentru cheltuielile statului. Rezultatul votului a fost previzibil, deoarece partidele aflate la extreme nu au suficiente voturi pentru a răsturna executivul. Socialiștii, care au avut un rol important în menținerea echilibrului politic, nu au susținut moțiunile după ce au primit concesii bugetare din partea guvernului.
Franța se confruntă cu presiuni din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale pentru a reduce deficitul bugetar, care a ajuns anul trecut la 5,4% din PIB, iar datoria publică ar putea urca la 118,2% din PIB în 2026, conform estimărilor oficiale.
Implicarea guvernului în procesul bugetar
Parlamentul, fragmentat, nu a reușit pentru al doilea an consecutiv să elaboreze un buget de stat fără intervenția guvernului. Premierul a promis că va încuraja dialogul și consensul, însă deputații au reușit să ajungă la un acord privind finanțarea sistemului de securitate socială. În lipsa unui buget aprobat la timp, autoritățile au prelungit aplicarea bugetului pe 2025 în noul an.
Săptămâna trecută, Sébastien Lecornu a anunțat intenția de a apela din nou la articolul 49.3 pentru a adopta bugetul, deși în octombrie respinsese această variantă. Bugetul pe 2026 este prevăzut să înregistreze un deficit de aproximativ 5% din PIB și se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene. Guvernul de la Paris și-a asumat reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2029, conform regulilor Uniunii Europene.
Concluzie
Adoptarea bugetului de stat de către guvernul francez subliniază provocările cu care se confruntă executivul în contextul politic fragmentat și al presiunilor financiare externe, având implicații semnificative asupra stabilității economice a țării.
