Denunțul fostului premier
Florin Cîțu a denunțat o „afacere ciudată” a Guvernului, afirmând că datoria ieftină a fost înlocuită cu una costisitoare în timpul austerității. Fostul premier subliniază că Executivul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării, incluzând avertismente despre „aproape incapacitate de plată” și apeluri la „strângerea curelei”.
Împrumuturi pe piețele internaționale
În octombrie 2025, statul român s-a împrumutat pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro. Cîțu a remarcat că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi mult mai reduse: 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026.
Critica deciziei Guvernului
Fostul premier consideră inexplicabilă decizia Guvernului de a înlocui datoria ieftină cu una scumpă, mai ales în plină austeritate, și susține că ar fi fost mai bine să aștepte până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, în condițiile în care dobânzile ar fi putut scădea. Cîțu a afirmat că nu există nicio justificare economică pentru o astfel de acțiune, care ar putea crește artificial deficitul bugetar și, implicit, presiunea asupra contribuabililor.
Întrebările lui Cîțu către Guvern
Fostul premier cere clarificări cu privire la cine a decis această tranzacție, întrebând: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”. De asemenea, el a subliniat că Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.
Semne de întrebare privind interesul personal
Cîțu a ridicat și suspiciuni cu privire la eventuale beneficii neoficiale, întrebând: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens.”
În concluzie, decizia Guvernului de a înlocui datoria ieftină cu una costisitoare în contextul austerității ridică întrebări serioase despre gestionarea financiară și transparența instituțiilor statului, având potențialul de a afecta negativ contribuabilii români.
