Avertismentul FMI privind România și inteligența artificială
Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat un studiu care subliniază că România se confruntă cu câștiguri reduse din adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale (AI), estimând o creștere a productivității între 0,3% și 0,7% pe termen mediu (5 ani), semnificativ sub media europeană de 1,1%.
Factori care influențează câștigurile reduse
Principala cauză a acestor câștiguri modeste este salariul mult mai mic în comparație cu alte state europene avansate, ceea ce diminuează stimulentele economice pentru investiții în AI. O structură economică cu o pondere scăzută a sectoarelor de servicii expuse tehnologiilor AI afectează negativ potențialul de adoptare și impactul economic al acestei tehnologii.
Estimările arată că, în prezent, rata medie a firmelor din România care utilizează orice formă de AI se situează între 4% și 8%, cu proiecții pe termen mediu de maximum 10%, sub media europeană. Aceasta sugerează un ritm mai lent de integrare a tehnologiilor AI în economia românească.
Impactul reglementărilor
Reglementările naționale și cele europene influențează, de asemenea, potențialul de creștere a productivității prin limitarea utilizării AI. Studiul sugerează că reglementările privind profesiile autorizate, standardele de siguranță impuse de AI Act și legislația privind protecția datelor personale pot reduce câștigurile medii de productivitate cu peste 30% în România și în alte țări europene.
Estimări privind câștigurile de productivitate în Europa
Studiul FMI relevă că, pe termen mediu, câștigurile de productivitate generate de AI în Europa sunt modeste, în jur de 1,1%. Acestea depășesc estimările pentru Statele Unite cu aproape 60%, în principal datorită compoziției sectoriale diferite și unor presupuneri optimiste despre capabilitățile AI în Europa.
Diferențele între țări sunt semnificative: în țări cu venituri mai ridicate, precum Luxemburg, câștigurile pot ajunge la 2%, în timp ce pentru România sunt estimate între 0,3% și 0,7%.
Efectele microeconomice ale inteligenței artificiale
Studiul însumează și cercetări microeconomice care indică creșteri de productivitate în diverse profesii, dar aceste rezultate sunt mai greu de extrapolat la nivel macroeconomic. Pe termen mediu, câștigurile totale de productivitate în Europa se estimează între 1% și 3%, cu posibilități de creștere în scenarii optime de până la 6%.
Concluzie
Adoptarea limitată a inteligenței artificiale în România, combinată cu structura economică și reglementările restrictive, sugerează că țara va avea dificultăți în a beneficia de pe urma tehnologiilor AI, ceea ce ar putea avea implicații pe termen lung asupra competitivității economice.
