Rectificarea bugetară analizată de Florin Cîțu
Florin Cîțu, fost prim-ministru, își exprimă opinia că rectificarea bugetară recentă reprezintă o oportunitate ratată pentru guvern. El subliniază că noul obiectiv de deficit de 8,4% din PIB, aprobat recent, este o iluzie, având în vedere execuția bugetară de până acum, care indică un deficit estimat între 9,2% și 9,8% la finalul anului.
Deciziile guvernului în timpul rectificării
Cîțu critică guvernul pentru alegerea de a mări cheltuielile peste nivelul inițial, în loc să demonstreze disciplină fiscală prin menținerea cheltuielilor la nivelul aprobat. El observă un paradox: deși taxele au crescut, deficitul a atins un record istoric.
Strategia fiscală ineficientă
Fostul prim-ministru consideră că strategia guvernului, începută în 2022, de a crește taxele pentru a rezolva deficitul, nu funcționează. Cîțu afirmă că deficitul de 8,4% este „fictiv” și că, pentru a-l atinge, ar fi necesară o oprire bruscă a cheltuielilor, ceea ce nu se va realiza doar prin declarații. El subliniază că nu există tăieri reale în buget, iar promisiunile de cheltuieli suplimentare apar imediat ce se înregistrează venituri în plus.
Impactul asupra cetățenilor și economiei
Cîțu atrage atenția asupra efectelor negative asupra cetățenilor, menționând o „inflație încăpățânată” și faptul că un deficit de 9–10% va pompa bani în economie, menținând inflația ridicată pe o perioadă mai lungă. De asemenea, el subliniază că dobânzile mari și costul datoriei reduc resursele disponibile în buget, afectând astfel firmele și cetățenii printr-o finanțare mai scumpă și mai rară, ceea ce conduce la amânarea investițiilor profitabile și la erodarea încrederii în piețe.
Consecințe și perspective
În concluzie, Cîțu avertizează că România se îndreaptă spre o corecție dură, fie impusă de piață, fie de un guvern responsabil, ceea ce ar putea duce la o situație similară cu cea din Grecia. Rectificarea bugetară actuală amplifică riscurile economice și destabilizează încrederea în politica fiscală a guvernului.
