Introducere
Un fond de 2 miliarde de dolari, pe care Statele Unite l-au promis recent pentru ajutoare umanitare, a stârnit îngrijorări cu privire la subordonarea ONU voinței Washingtonului. Expertiza avertizează că această contribuție ar putea conduce la un sistem de ajutoare mai restrâns și mai puțin flexibil, dominat de prioritățile politice ale SUA.
Condiții impuse de SUA
La anunțul fondului, Departamentul de Stat al SUA a declarat că ONU trebuie să „se adapteze, să se micșoreze sau să moară” prin implementarea de schimbări și eliminarea risipelor. De asemenea, banii trebuie să fie canalizați printr-un fond comun sub biroul ONU pentru coordonarea ajutoarelor umanitare (OCHA), nu către agenții individuale. Fondul va fi destinat exclusiv celor 17 țări prioritare selectate de SUA, excluzând națiuni cu crize umanitare profunde, precum Afganistanul și Yemenul.
Critici la adresa ONU și SUA
Expertul în sisteme de ajutoare, Themrise Khan, a caracterizat acest mod de a privi ajutoarele umanitare ca fiind „despicabil” și a criticat ONU pentru că a lăudat pledoaria lui Donald Trump ca fiind „generoasă”, în ciuda condițiilor stricte impuse. Khan a subliniat că sistemul ONU este acum atât de subordonat sistemului american încât nu mai poate evalua obiectiv ajutoarele umanitare.
Implicarea politică a SUA
Analistul Ronny Patz a observat că anunțarea unei liste selecționate de țări pentru finanțare arată priorități politice clare ale SUA. Aceasta ar putea restrânge capacitatea ONU de a răspunde la crize umanitare neprevăzute în alte regiuni ale lumii.
Impactul sumei promise
Thomas Byrnes, directorul executiv al MarketImpact, a semnalat că suma de 2 miliarde de dolari este semnificativ mai mică decât cei 3,38 miliarde de dolari alocați de SUA ONU în 2025, sub administrația anterioară Biden. De asemenea, Byrnes a menționat că această contribuție, deși mai bună decât nimic, va avea un impact limitat în contextul altor decizii ale SUA, inclusiv tăieri de 5 miliarde de dolari din asistența externă deja aprobată de Congres. A existat, de asemenea, o propunere de a înceta sprijinul pentru misiunile de menținere a păcii, pentru care SUA datorează deja ONU 1,5 miliarde de dolari.
Centralizarea controlului ajutoarelor
Byrnes a sugerat că canalizarea fondurilor prin OCHA ar putea fi mai mult o încercare de a centraliza controlul decât de a colabora. Patz a exprimat îngrijorări cu privire la faptul că banii ar putea să nu fie alocați deloc dacă ONU nu îndeplinește așteptările stabilite de secretarul de stat american, Marco Rubio, de a „elimina risipa și duplicarea”.
Concluzie
Acest fond de 2 miliarde de dolari, deși o sursă de ajutor, ridică întrebări serioase cu privire la independența ONU și la capacitatea sa de a răspunde eficient la crizele umanitare globale, subliniind o tendință îngrijorătoare de politizare a ajutoarelor internaționale.


