Guvernul își asumă răspunderea pentru reforma pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul își angajează răspunderea pe un proiect de lege care prevede creșterea vechimii în muncă la minimum 35 de ani și limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net. Proiectul extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, ceea ce înseamnă că, în fiecare an, generațiile de magistrați vor trebui să lucreze un an în plus, atingând vârsta de pensionare de 65 de ani în următorii 15 ani.
Justificarea reformei
Bolojan a subliniat că acest proiect răspunde unei inechități sociale percepute de cetățeni. Potrivit acestuia, nu există exemple de pensionări în sistemele de justiție la 48-50 de ani și, în țări civilizate, pensiile nu sunt egale cu ultimul salariu. El a afirmat că este important ca sistemul de pensii să fie sustenabil și să contribuie la o economie mai puternică, având în vedere că România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește implicarea cetățenilor activi în economie, în special în grupa de vârstă 55-64 de ani.
Contextul politic
Guvernul a început ședința plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectul pensiilor magistraților, cu 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. Deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost negativ, acesta este consultativ, ceea ce permite continuarea procesului legislativ.
Protestele și reacțiile
În momentul sosirii sale la Parlament, Bolojan a fost huiduit de angajații care au organizat un protest spontan, exprimând nemulțumiri față de reformele propuse. De asemenea, Guvernul a respins toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari, majoritatea venind din partea partidului POT.
Modificările propuse
Proiectul prevede modificări semnificative, inclusiv stabilirea pensiei la un maxim de 70% din ultimul salariu net și creșterea vârstei de pensionare treptat, până în 2041. Criticile venite din partea magistraților se concentrează pe modul de calcul al pensiei, care va fi bazat pe 70% din salariul brut, în loc de 65% din salariul net, așa cum își doresc aceștia.
Impactul reformei asupra fondurilor europene
Accelerarea reformei pensiilor magistraților este motivată și de necesitatea respectării jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România trebuie să finalizeze aceste reforme pentru a putea accesa aproximativ 800 de milioane de euro din fondurile europene.
În concluzie, reforma pensiilor magistraților propusă de Guvernul Bolojan are implicații semnificative atât pentru sistemul de justiție, cât și pentru economia națională, având ca obiectiv final asigurarea unui sistem de pensii sustenabil și accesarea fondurilor europene esențiale pentru dezvoltarea țării.
