Guvernul își asumă responsabilitatea pentru reforma pensiilor magistraților
Guvernul României își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului marți, cu începere de la ora 14:30, în cadrul unei ședințe festive dedicate Zilei Naționale a României. Aceasta reprezintă a doua tentativă a Executivului de a adopta reforma pensiilor magistraților, de data aceasta având avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși acesta este negativ. Totuși, avizul CSM este consultativ și nu ar trebui să împiedice adoptarea legii, așa cum s-a întâmplat la prima încercare.
Modificările aduse proiectului
Principala diferență între cele două proiecte este creșterea perioadei de tranziție pentru pensiile magistraților de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, ajungând la 65 de ani în 2042. Proiectul este contestat de magistrați, toate curțile de apel din țară exprimându-și opoziția față de acesta, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) se așteaptă să depună o nouă sesizare la Curtea Constituțională a României, similar cu prima tentativă a Guvernului.
Controverse privind modul de calcul al pensiei
Magistrații contestă și modul de calcul al pensiei, propus a fi de 70% din salariul brut, în timp ce aceștia doresc ca pensia să fie calculată la 65% din salariul net. Guvernul își accelerează reforma pentru a respecta jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), premierul Ilie Bolojan subliniind că aceste schimbări sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. România trebuie să îndeplinească până vineri trei jaloane din PNRR, inclusiv reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a evita pierderea a aproximativ 800 de milioane de euro.
Justificarea reformei
Premierul Bolojan a explicat că proiectul are la bază trei justificări: accesarea fondurilor europene, o justiție socială minimă prin corectarea unor nedreptăți și asigurarea sustenabilității sistemului de pensii. Proiectul prevede stabilirea pensiei la un maxim de 70% din ultima indemnizație netă, creșterea vechimii în muncă de la 25 la 35 de ani și ajustarea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani până la 65 de ani, în perioada de tranziție de aproximativ 15 ani.
Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, iar vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2041.
Reforma pensiilor magistraților continuă să genereze controverse și opoziție, iar impactul său asupra sistemului judiciar și asupra magistraților rămâne un subiect de dezbatere intensă.
