Dublul venit: povestea unui experiment politic nereușit
Deficitul bugetar din România a generat o soluție controversată, în special în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul. În 2026, noua reglementare penalizează pensionarii din sectorul public, cu excepția celor care beneficiază de pensii contributive, aleșii locali și cadrele didactice din instituțiile de formare a magistraților și învățământul militar. Această măsură a stârnit critici, fiind considerată selectivă și în contradicție cu principiile constituționale.
Decizia Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României, în Decizia nr. 521/2023, a subliniat că restrângerile nu pot viza selectiv doar o categorie socio-economică, încălcând astfel drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv dreptul la muncă și pensie. Această hotărâre evidențiază faptul că Guvernul aplică măsuri care nu abordează cauzele profunde ale fenomenului pensionărilor timpurii.
Impactul asupra resurselor umane
România va accesa aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, destinat modernizării armatei și infrastructurii de securitate. Cu toate acestea, politica Guvernului de a restricționa cumulul pensie-salariu riscă să afecteze resursa umană necesară pentru operarea echipamentelor achiziționate. Majoritatea pensionarilor care cumulează aceste venituri provin din Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), instituții deja afectate de un deficit cronic de personal.
Deficitul de personal în armată
Armata română se confruntă cu un deficit de personal, având un obiectiv de 120.000 de militari neîndeplinit. În MApN, aproximativ 36.000 de pensionari au pensii nete între 3.000 și 5.000 de lei, iar 20% dintre aceștia au pensii între 5.000 și 7.000 de lei. În cazul în care mulți dintre acești specialiști decid să părăsească sistemul din cauza penalizării pensiilor, impactul va fi semnificativ.
Problema reglementării selective
Deși există o reglementare privind interdicția cumulului pensie-salariu, problema majoră constă în caracterul său selectiv. Curtea Constituțională a sancționat anterior astfel de demersuri legislative, subliniind necesitatea de a trata egal cetățenii în fața legii. Orice diferențiere trebuie justificată, iar abordarea curentă a Guvernului riscă să fie contestată în instanță.
Concluzie
Politica de restricționare a cumulului pensiei cu salariul în România, în contextul accesării fondurilor europene pentru înzestrarea militară, ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea resurselor umane în sectorul public, având potențialul de a genera consecințe negative atât asupra personalului cu experiență, cât și asupra eficienței instituțiilor de ordine publică.
