Dobânzile apasă bugetul național
România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea dobânzilor în buget, cu un nivel estimat de 7,5% din PIB în 2025. Aceasta urmează Ungariei și Italiei, țări cu costuri de împrumut semnificativ mai mari din cauza crizei financiare și a datoriei publice.
Impactul costurilor de finanțare asupra bugetului
Creșterea costurilor de finanțare amenință perspectivele de dezvoltare ale României, consumând o parte din cheltuielile bugetare și lăsând mai puține resurse pentru domenii esențiale precum sănătatea, educația sau investițiile. Datoria publică este în continuare rostogolită, însă costurile de finanțare devin tot mai apăsătoare pentru bugetul public.
Rectificarea bugetară și cheltuielile cu dobânzile
La rectificarea bugetară aprobată recent, cele mai mari alocări suplimentare, în valoare de aproximativ 12,4 miliarde lei, au fost destinate plății dobânzilor. Conform datelor Consiliului Fiscal, România va plăti în acest an dobânzi de 54,26 miliarde lei, comparativ cu 41,86 miliarde lei prevăzute inițial.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 45% în primele opt luni ale anului 2025, de trei ori mai rapid decât estimările guvernului. Aceste creșteri sunt atribuite majorării randamentului obligațiunilor și revizuirii deficitului bugetar de la 7% la 8,4% din PIB.
Noul necesar de finanțare
Necesarul de finanțare a fost revizuit la 259 miliarde lei pentru 2025, un nivel record, din care 160 miliarde lei reprezintă deficitul, iar 99 miliarde lei sunt datorii mai vechi care necesită refinanțare. Finanțarea netă suplimentară, ca urmare a rectificării bugetare, se va realiza din surse interne și externe.
Creșterea costului mediu al datoriei publice
Costul mediu al datoriei publice a crescut de la 3,6% la 4,8% în aprilie 2025. Aceasta înseamnă că, în absența unei creșteri economice de peste 3%, datoria publică în raport cu PIB-ul va continua să crească doar din dobânzi. Proiecțiile actuale sugerează o expansiune economică de doar 1% din PIB în 2025.
Specialiștii avertizează că costurile de îndatorare sunt deja nesustenabile, iar pentru a inversa tendința de creștere a datoriei publice, România trebuie să înregistreze un surplus bugetar primar, un obiectiv care a fost atins doar în 3 din ultimii 20 de ani.
Concluzie
Creșterea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile și a necesarului de finanțare subliniază vulnerabilitatea economică a României, având implicații severe asupra bugetului național și capacității de investiție în servicii esențiale.
