Dezbateri la CCR despre pensiile judecătorilor
Ședința Curții Constituționale a României (CCR) este programată pentru miercuri, de la ora 10:00, dar incertitudinea privind o decizie rămâne mare. Unul dintre cei nouă judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile, ceea ce împiedică CCR să ia o decizie cu privire la constituționalitatea proiectului de reformă a pensiilor speciale, propus de premierul Ilie Bolojan. Conform legii de organizare și funcționare a CCR, este necesară prezența judecătorului la deliberări pentru a se putea pronunța asupra subiectului.
Presiuni din partea Executivului
Premierul Ilie Bolojan a transmis săptămâna trecută președintei CCR, Simina Tănăsescu, o scrisoare prin care subliniază importanța deciziei CCR pentru accesarea fondurilor europene de 231 de milioane de euro, aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această scrisoare a fost percepută de magistratură ca o formă de presiune asupra CCR.
Solicitări de sesizare a CJUE
Într-o acțiune recentă, Curtea Supremă de Justiție din România, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a solicitat CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la statutul magistraților din România. Această solicitare a fost formulată în contextul blocajului CCR pe tema reformei pensiilor speciale și al disputelor dintre Executiv și Justiție.
Contextul juridic
Curtea Supremă a înaintat o cerere de sesizare a CJUE, bazată pe articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), pentru a verifica compatibilitatea măsurilor naționale cu exigențele dreptului Uniunii Europene. În cerere, se exprimă îngrijorarea că dispozițiile analizate ar putea încălca principiile fundamentale ale ordinii juridice europene, precum proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime, care sunt esențiale pentru evaluarea legalității reformelor ce vizează statutul și independența magistraților.
Deciziile viitoare ale CCR și CJUE vor avea implicații semnificative asupra reformelor în domeniul pensiilor speciale, influențând astfel stabilitatea și independența sistemului judiciar din România.
