Decizia CCR privind Legea pensiilor private
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, marți, sesizările formulate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private. Aceasta reprezintă o decizie importantă, având în vedere că, la termenele anterioare, decizia a fost amânată.
Obiecțiile ICCJ
ICCJ a argumentat că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. De asemenea, statul exercită o supraveghere publică fără a dispune de aceste active. Limitările impuse asupra pensiilor, inclusiv restricțiile legate de valoarea acestora, constituie o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate, ceea ce contravine prevederilor constituționale.
Magistrații ICCJ au subliniat că, în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. De asemenea, ICCJ a contestat soluția legislativă prin care fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, ci aceasta va fi realizată de entități distincte, considerând că acest lucru implică riscuri suplimentare.
Argumentele AUR
AUR a sesizat CCR susținând că modificările legislative propuse de Guvernul Bolojan constituie o formă de furt al pensiilor românilor din pilonul II și III. Reprezentanții AUR consideră că administratorii fondurilor vor beneficia de comisioane mai mari, în detrimentul participanților care au contribuit la aceste fonduri pentru a-și asigura o pensionare liniștită. AUR a afirmat că legea adoptată subminează încrederea cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private.
Context legislativ
Proiectul de lege are ca obiect reglementarea autorizării, organizării, funcționării, supravegherii și controlului furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private. La vot, proiectul a obținut 178 de voturi „pentru”, 64 de voturi împotrivă și 22 de abțineri. AUR a votat împotrivă, în timp ce alții s-au abținut.
Legea prevede că un membru al unui fond de plată poate solicita maximum 30% din valoarea activului său personal, iar persoanele cu afecțiuni oncologice pot primi 100% din valoarea activului sub formă de plată unică. Pensia privată va fi plătită lunar din activele fondului de plată, iar cheltuielile cu plata pensiei vor fi suportate de către membru sau beneficiar.
Concluzie
Această decizie a CCR are implicații semnificative asupra sistemului de pensii private din România, evidențiind tensiunile între protecția dreptului de proprietate al cetățenilor și intervenția legislativă a statului în gestionarea fondurilor de pensii.
