Decizia Curții de Apel din Paris
Curtea de Apel din Paris a respins cererea autorităților române de extrădare a lui Paul Lambrino, autoproclamat prinț român, condamnat în România la o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate în dosarul retrocedării frauduloase a unor terenuri din zona Fermei Regale Băneasa, un caz mediatizat de corupție și trafic de influență.
Motivarea instanței franceze
Instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare, invocând probleme legate de dreptul la un proces echitabil, făcând referire la doi dintre cei trei judecători români care au participat la condamnarea lui Lambrino.
Contextul legal european
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat că refuzul Franței de a-l extrăda pe Paul Lambrino contravine principiului de încredere reciprocă între statele membre ale Uniunii Europene, considerând că sistemul judiciar francez a exercitat un control excesiv asupra justiției din România. România a formulat o nouă cerere de extrădare în ianuarie 2024, în urma deciziei CJUE.
Istoricul cererilor de extrădare
România a avut un istoric de extrădări ratate în cazul lui Paul Lambrino:
- Noiembrie 2023: Prima cerere de extrădare, bazată pe mandatul european din decembrie 2020, a fost respinsă de Curtea de Apel din Paris.
- Mai 2024: Tribunalul din Malta a respins cererea României de extrădare.
- August 2024: Curtea de Apel din Malta a confirmat refuzul extrădării, subliniind riscurile de încălcare a drepturilor fundamentale.
- 9 iulie 2025: Curtea de Apel din Paris a respins un al doilea mandat european de arestare, considerându-l disproporționat, iar ulterior, Curtea de Casație franceză a anulat această decizie, trimițând-o spre rejudecare.
Concluzie
Decizia recentă a Curții de Apel din Paris face parte dintr-un șir de eșecuri pentru autoritățile române în tentativa de a-l extrăda pe Paul Lambrino, menținând un climat de incertitudine în ceea ce privește executarea condamnării sale.
