Decizia CCR privind contestațiile AUR și ICCJ referitoare la legalitatea legii pensiilor private
Curtea Constituțională a României (CCR) va analiza marți sesizările formulate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private. Termenele anterioare pentru această decizie au fost amânate.
Obiecțiile ICCJ și AUR
Pe ordinea de zi a ședinței CCR din 12 noiembrie s-a aflat obiecția de neconstituționalitate a Legii privind plata pensiilor private, formulată de AUR, precum și obiecția formulată de ICCJ. Ambele dosare au fost amânate pentru 25 noiembrie. ICCJ susține că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. Statul exercită o supraveghere publică fără a dispune de aceste active.
Argumentele ICCJ
ICCJ consideră că măsurile legislative care limitează valoarea pensiei lunare și care stabilesc că plata pensiilor nu va fi efectuată de fondurile private reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate. Magistrații au subliniat că o astfel de ingerință devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. De asemenea, ICCJ a afirmat că modificările legislative afectează încrederea cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private.
Poziția AUR
AUR a sesizat CCR susținând că proiectul de lege reprezintă o preluare ilegitimă a controlului asupra economiilor românilor. Reprezentanții AUR afirmă că administratorii fondurilor vor beneficia de comisioane, iar statul va câștiga prin restricționarea accesului la pensiile private. AUR consideră că modificările legislative subminează încrederea românilor și afectează controlul pe care aceștia îl au asupra propriilor economii.
Procedura de vot
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 178 voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri. AUR a votat împotrivă, iar POT s-a abținut.
Detalii despre lege
Legea reglementează autorizarea, organizarea, funcționarea și controlul furnizorilor de pensii private și al fondurilor de plată a pensiilor. Un aspect important al legii este că membrul unui fond de plată poate solicita o plată unică de maximum 30% din valoarea activului său personal, iar persoanele cu afecțiuni oncologice pot solicita 100%. De asemenea, se preconizează crearea fondurilor de plată a pensiilor private, care vor fi administrate de societăți specializate autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Concluzie
Decizia CCR asupra contestațiilor aduse de AUR și ICCJ va avea un impact semnificativ asupra sistemului de pensii private din România, influențând atât drepturile participanților, cât și stabilitatea legală a acestui sistem.
