Majoritatea democrațiilor evită să se implice în Consiliul pentru Pace al lui Trump
Consiliul pentru Pace, creat anul trecut printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU și destinat implementării unui plan de pace pentru Gaza, se conturează tot mai mult ca un instrument în slujba lui Donald Trump. Aceasta a determinat majoritatea țărilor influente din vest să evite prima întâlnire a Consiliului, programată pentru luna aceasta. Printre acestea se numără aliați importanți ai SUA, precum Franța, Germania, Marea Britanie și Canada, care au decis să se distanțeze de acest forum.
Structura și ambițiile Consiliului pentru Pace
Statutul Consiliului pentru Pace îl desemnează pe Trump ca autoritate supremă, având roluri variate, de la judecător la finanțator. Trump a declarat că acest Consiliu are potențialul de a deveni una dintre cele mai influente entități din istoria lumii. La formarea sa în noiembrie, Trump a invitat aproximativ 60 de țări să participe, dar până acum doar 20 au acceptat, printre care se numără Albania, Argentina, Israel, Arabia Saudită și Turcia. Reuters subliniază că puține dintre aceste țări sunt democrații.
Dezvoltări recente și reacții internaționale
Când s-a votat pentru a stabili Consiliul pentru Pace, obiectivul său era clar: implementarea planului de pace în Gaza. Totuși, structura și scopurile Consiliului s-au extins rapid, fără a menționa Gaza în statutul său. Trump a afirmat că succesul în Gaza va fi doar un început, având în vedere că pot fi realizate numeroase alte inițiative. Acest lucru a surprins pe mulți, având în vedere că pare să creeze un rival direct pentru ONU.
Controverse și îngrijorări
Criticile nu au întârziat să apară, în special din partea Franței, care a declarat că nu va participa, temându-se de posibile conflicte cu ONU. Trump a răspuns printr-o declarație provocatoare la adresa președintelui francez Emmanuel Macron. De asemenea, îngrijorările legate de puterea pe care Trump o va exercita asupra Consiliului sunt fundamentate, având în vedere că el va putea convoca întâlniri și va avea drept de veto asupra deciziilor executive. Aceasta ridică întrebarea dacă un lider cu un stil de conducere capricios și emoțional poate fi de încredere în misiunea de a aduce pacea în lume.
Concluzie
Consiliul pentru Pace al lui Trump, cu ambiții extinse și o structură concentrată în jurul său, ridică semne de întrebare asupra legitimității și eficacității sale, în special în contextul în care majoritatea democrațiilor aleg să se abțină de la implicare.
