Datoria națională a României
Datoria publică a României a ajuns la 57,8% din PIB la sfârșitul lunii mai 2025, conform informațiilor Ministerului Finanțelor. Aceasta se traduce printr-o povară de aproximativ 11.000 de euro pentru fiecare cetățean român.
Evoluția datoriei publice
Indicatorul datoriei guvernamentale, calculat conform metodologiei Uniunii Europene, a fost stabilit pe baza PIB-ului cumulat din ultimele patru trimestre (T2 2024 – T1 2025). O revizuire a acestor date este așteptată odată cu publicarea PIB-ului pentru T2 2025. Planul de finanțare pentru 2025, în valoare de aproximativ 232 miliarde lei, a fost acoperit în proporție de 52% până la data de 31 mai 2025. Datoria brută include sumele pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru acoperirea deficitului bugetar.
Măsuri de consolidare fiscală
Guvernul a implementat un pachet de măsuri fiscale pentru menținerea unei datorii publice sustenabile. Printre acestea se numără:
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și ajustarea cotelor reduse la 11%.
- Majorarea accizelor și introducerea contribuției de asigurări sociale (CAS) pentru pensiile mari.
- Reducerea cheltuielilor prin înghețarea salariilor publice și restructurarea burselor.
Obiective pe termen lung
Guvernul își propune ca până în 2031 să reducă deficitul bugetar la 2,5% din PIB și să mențină datoria publică sub 60% din PIB, cu o tendință descendentă până în 2041. Aceste măsuri vizează îmbunătățirea percepției investitorilor și reducerea costurilor de finanțare ale statului.
Praguri critice și obligații legale
Conform legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară, pragul critic pentru înghețarea pensiilor și salariilor în România este de 55% din PIB. Dacă datoria depășește acest prag, Guvernul este obligat să implementeze măsuri de ajustare fiscală, care nu implică neapărat tăieri, ci blocarea creșterilor sau indexărilor automate.
Impactul măsurilor fiscale
Măsurile adoptate de Guvern urmăresc eficientizarea statului și asigurarea unui tratament echitabil pentru cetățeni și firme. Acestea includ reforme structurale în domeniile pensiilor speciale, sănătății și guvernanței corporative, menite să reducă cheltuielile și să îmbunătățească veniturile bugetare.
Concluzie
Consolidarea fiscală și măsurile de ajustare adoptate de Guvern au ca scop asigurarea sustenabilității financiare a României, cu implicații directe asupra veniturilor și cheltuielilor publice, precum și asupra stabilității economice pe termen lung.
