Contextul cazului FGM în Gambia
Un grup de lideri religioși și un parlamentar din Gambia au inițiat demersuri pentru a răsturna interdicția privind mutilarea genitală feminină (FGM) la Curtea Supremă a țării. Procesul se va relua în această lună, după ce anul trecut două nou-născute au murit din cauza complicațiilor apărute în urma FGM. Almameh Gibba, parlamentar și unul dintre reclamanți, a propus un proiect de lege pentru decriminalizarea FGM, care a fost respins de parlamentul gambian în 2024.
Impactul asupra drepturilor femeilor
Activiștii și avocații consideră că acest demers face parte dintr-o reacție împotriva drepturilor femeilor, care subminează protecțiile de gen la nivel global. Fatou Baldeh, fondatoare a organizației Women in Liberation & Leadership, a declarat că FGM este o manifestare puternică a violenței împotriva femeilor, afectându-le sănătatea fizică și psihologică. Ea a subliniat că această dezbatere la nivel național indică regresul drepturilor femeilor făcând parte dintr-o tendință globală similară.
Statistica FGM în Gambia
Gambia are una dintre cele mai ridicate rate de FGM din lume, aproape trei sferturi dintre femeile cu vârste între 15 și 49 de ani având parte de această practică, iar două treimi dintre ele fiind supuse acesteia înainte de vârsta de cinci ani.
Despre FGM
FGM presupune îndepărtarea parțială sau totală a organelor genitale externe feminine, ceea ce poate avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv infertilitate. Practica este de obicei efectuată fără anestezie, de către „tăietori” necalificați, folosind instrumente nesanitare, iar fetele sunt de obicei restricționate cu forța. Considerată o gravă încălcare a drepturilor omului, FGM a fost interzisă printr-o rezoluție a ONU în 2012, dar rămâne practicată în aproximativ 30 de țări din Africa și Asia, fără o bază medicală, fiind efectuată doar din motive culturale sau religioase.
Legislația actuală și reacțiile
Conform legislației actuale din Gambia, un „tăietor” se poate confrunta cu până la trei ani de închisoare, o amendă de 50.000 de dalasi (aproximativ 500 de lire sterline) sau ambele. În cazurile în care FGM duce la moarte, autorul poate primi pedeapsa cu închisoarea pe viață. Deși FGM a fost criminalizată în 2015, legea a fost puțin aplicată până la primele condamnări din 2023, când trei femei au fost obligate să plătească o amendă sau să petreacă un an în închisoare pentru că au efectuat FGM asupra a opt copii. Aceste condamnări au dus la o reacție împotriva interdicției, apropiind țara de anularea acesteia.
Argumentele pro-FGM
După respingerea proiectului de lege care decriminaliza FGM, o coaliție condusă de Gibba a inițiat un proces la Curtea Supremă, argumentând că legea încalcă drepturile constituționale ale gambienilor la libertăți culturale și religioase. Între martorii audiați se numără Abdoulie Fatty, un imam pro-FGM, care a declarat că circumcizia feminină, deși nu mutilare, face parte din Islam și nu este dăunătoare. El a adăugat că beneficiul acestei practici este reducerea dorinței sexuale a femeilor, care ar putea reprezenta o problemă pentru bărbați. Următoarea mărturie va fi dată de Fuambai Sia Nyoko Ahmadu, fondatoare a unei organizații pro-FGM.
Reacții internaționale și regionale
Un recent verdict al Curții de Justiție a Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (Ecowas) a declarat FGM drept „una dintre cele mai grave forme de violență împotriva femeilor”, atingând pragul torturii. Președintele Sierra Leone, Julius Maada Bio, a semnat o lege care nu interzice FGM, ceea ce subliniază lipsa de acțiune în fața reglementărilor existente pentru protecția femeilor și fetelor.
Concluzie
Demersurile de anulare a interdicției FGM în Gambia reflectă o tendință îngrijorătoare de regres a drepturilor femeilor la nivel global, arătând cum problemele culturale și religioase pot submina progresele înregistrate în domeniul drepturilor fundamentale.
