Decizia Curții de Apel din Salonic
Curtea de Apel din Salonic a decis joi că fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, în vârstă de 74 de ani, condamnat pentru corupție la 10 ani și 8 luni de închisoare, nu va fi extrădat în România. Judecătorii au ridicat, de asemenea, restricțiile impuse anterior de autoritățile elene, după arestarea sa la începutul lunii octombrie.
Contextul arestării
Sorin Oprescu a fost arestat în baza unui mandat european emis de autoritățile române. A fost eliberat ulterior sub condiții restrictive, care includeau obligația de a se prezenta de trei ori pe lună la secția de poliție, interdicția de a părăsi țara și plata unei cauțiuni de 5.000 de euro. Fostul primar a contestat extrădarea, invocând o „persecuție politică” împotriva sa.
Argumentele avocaților
Avocații lui Oprescu au ridicat problema condițiilor de detenție din închisorile din România, având în vedere starea sa de sănătate. Aceștia au susținut că fostul primar nu a beneficiat de un proces echitabil în țara sa. Oprescu locuiește în Grecia din 2019, iar extrădarea sa fusese solicitată și în 2022, însă Curtea de Apel din Atena a decis atunci să nu-l extrădeze, invocând motive grave de sănătate.
Cazul de corupție
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în România pentru primirea unei sume de 25.000 de euro de la fostul director al Cimitirelor din București, Bogdan Popa. Acesta a constituit o organizație criminală care colecta comisioane ilegale din lucrări și contracte ale municipalității. Oprescu a fost acuzat că știa de existența organizației și că beneficia de o parte din bani. Cazul a devenit unul dintre cele mai mari procese de corupție din România, expunând figura unui politician care a reușit să-și construiască o imagine pozitivă, dar care a căzut sub greutatea dezvăluirilor.
Concluzie
Decizia Curții de Apel din Salonic de a nu-l extrăda pe Sorin Oprescu are implicații semnificative pentru justiția română și pentru imaginea acestuia în contextul corupției politice, ridicând întrebări despre eficiența sistemului judiciar și despre drepturile persoanelor condamnate.
