Contextul Economiei Circulare în România
Într-un context global de competiție acerbă pentru resurse, economia circulară a României poate servi ca un amortizor. Deșeurile generate de societatea consumeristă sunt considerate materii prime, având potențialul de a transforma economia națională într-o industrie de miliarde de euro. În prezent, România se confruntă cu provocări legate de reciclare și gestionarea deșeurilor, iar oficialii și experții din domeniu discută despre soluții pentru a impulsiona economia circulară.
Necesitățile Economiei Circulare
Pentru a transforma deșeurile în resurse valoroase, economia circulară a României are nevoie de o legislație coerentă, energie la preț competitiv și sprijin din partea statului sub formă de contragarantare a creditelor, nu prin alocări financiare directe. În cadrul Conferinței „Economia circulară – un AS în mâna României”, s-a discutat despre oportunitățile și provocările cu care se confruntă industria circulară.
Declarații Cheie de la Conferință
Sándor Bende, președintele Comisiei pentru industrii și servicii, a subliniat că produsele din România sunt mai scumpe din cauza reglementărilor ecologice, ceea ce limitează competitivitatea pe piețele externe. Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a evidențiat intenția de a dezvolta producția internă de materiale de construcții, inclusiv prin stimularea utilizării materialelor reciclate în achizițiile publice.
Provocările și Oportunitățile în Reciclare
Speakerii au menționat că în România se colectează doar 0,5-0,7 kg de textile pe cap de locuitor anual, comparativ cu țări din Europa, și au subliniat importanța educației pentru a îmbunătăți aceste cifre. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea unei legislații care să protejeze piața internă de concurența neloială din partea statelor non-UE, dar și despre importanța dezvoltării infrastructurii de colectare și reciclare a deșeurilor electrice și electronice.
Impactul Energiilor Regenerabile
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a menționat că România este dedicată tranziției energetice, însă a avertizat că nu trebuie să ne așteptăm la reduceri semnificative ale prețului energiei pe termen scurt. Acesta a subliniat importanța diversificării surselor de energie și dezvoltării infrastructurii de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană.
Cercetări și Inovații în Domeniul Reciclării
Elena Gașpar-Ion, președinta SNRB, a subliniat că reciclarea bateriilor are un potențial mare în România, dar este blocată de o legislație contradictorie. De asemenea, Marius Munteanu de la TEXCYCLE a menționat că trebuie dezvoltate scheme de finanțare pentru a încuraja reutilizarea produselor textile.
Concluzie
Economia circulară în România se află într-un stadiu incipient, dar cu o legislație adecvată, sprijinul autorităților și educația populației, există un potențial semnificativ de dezvoltare. Implicarea tuturor părților interesate este esențială pentru a transforma provocările actuale în oportunități de creștere economică și protecție a mediului.
