Cum influențează nivelul de educație alegerile românilor
Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, nivelul de educație are un impact semnificativ asupra alegerilor politice ale românilor. Datele arată că 51% dintre persoanele cu educație primară ar vota cu AUR, în timp ce prima poziție în rândul celor cu studii superioare este deținută de USR, cu un scor de 31%.
Preferințele de vot ale persoanelor cu educație primară
În rândul românilor cu educație primară, 51% ar alege AUR, 18% PSD, 9% PNL, 5% UDMR, 4% USR, 3% alt partid, 3% POT, iar 3% SOS România. Nu s-au exprimat preferințe pentru partidul SENS sau pentru un candidat independent.
Preferințele de vot ale persoanelor cu educație medie
Printre persoanele cu educație medie, 41% ar vota cu AUR, 21% cu PSD, 14% cu PNL, 9% cu USR, 4% UDMR, 4% POT, 4% SENS, 2% SOS România, 1% alt partid și 1% un candidat independent.
Preferințele de vot ale persoanelor cu educație superioară
În cazul votanților cu educație superioară, 31% își exprimă preferința pentru USR, 24% pentru PNL, 15% pentru AUR, 12% pentru PSD, 6% pentru SENS, 6% pentru UDMR, 2% pentru POT, 1% pentru un candidat independent, 1% pentru un alt partid și 1% pentru SOS România.
Polarizarea votului pe criterii de educație
Analiza intenției de vot relevă o polarizare clară între segmentele cu educație primară și cele cu educație superioară. AUR domină preferințele persoanelor cu educație primară, în timp ce votanții cu studii superioare preferă partide precum USR și PNL. Această fractură nu este doar politică, ci și axiologică, evidențiind diferențe în raportarea la autoritate, instituții și ideea de progres social. Educația funcționează astfel ca un filtru de socializare democratică, generând un electorat cu așteptări și comportamente civice distincte.
Impactul acestor rezultate sugerează că alegerile politice din România sunt influențate semnificativ de nivelul de educație, ceea ce poate conduce la o divergență crescândă în percepțiile și așteptările cetățenilor față de autoritate și instituții. Această polarizare poate avea implicații importante pentru viitorul politic al țării.
