Introducere
Un sondaj recent realizat de Informat.ro – INSCOP Research între 25 octombrie și 2 noiembrie 2025 relevă discrepanțe semnificative în orientările politice ale românilor în funcție de nivelul de educație, subliniind influența educației asupra alegerilor.
Preferințele de vot ale persoanelor cu educație primară
Conform sondajului, 51% dintre persoanele cu educație primară ar vota cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Alte opțiuni de vot pentru acest segment sunt: 18% pentru PSD, 9% pentru PNL, 5% pentru UDMR, 4% pentru USR, 3% pentru alte partide, 3% pentru POT și 3% pentru SOS România. Niciunul dintre respondenți nu a exprimat preferințe pentru partidul SENS sau pentru un candidat independent.
Preferințele de vot ale persoanelor cu educație medie
Printre românii cu educație medie, 41% ar opta pentru AUR, 21% pentru PSD, 14% pentru PNL, 9% pentru USR, 4% pentru UDMR, 4% pentru POT, 4% pentru SENS, 2% pentru SOS România, 1% pentru un alt partid și 1% pentru un candidat independent.
Preferințele de vot ale persoanelor cu educație superioară
În rândul votanților cu educație superioară, 31% își exprimă preferința pentru USR, 24% pentru PNL, 15% pentru AUR, 12% pentru PSD, 6% pentru SENS, 6% pentru UDMR, 2% pentru POT, 1% pentru un alt partid, 1% pentru un candidat independent și 1% pentru SOS România.
Analiza polarizării politice
Directorul INSCOP Research a subliniat că aceste date arată o polarizare între cei cu educație primară și cei cu educație superioară, evidențiind că educația este un predictor important al orientării politice și al percepției asupra discursului radical și populist. Fractura observată nu este doar politică, ci și axiologică, evidențiind diferențe în raportarea la autoritate, instituții și la ideea de progres social. Educația funcționează ca un filtru de socializare democratică, generând un electorat cu așteptări și comportamente civice fundamentale diferite.
Metodologie
Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (metoda CATI) pe un eșantion de 3000 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±1,8%, cu un grad de încredere de 95%.
Concluzie
Rezultatele acestui studiu subliniază impactul educației asupra alegerilor politice ale românilor și sugerează că politicile de educație ar putea influența în mod semnificativ peisajul electoral din România.
