Crucea de pe Caraiman – Un simbol al României
Crucea de pe Caraiman, amplasată pe șaua masivului Caraiman din Munții Bucegi, este situată la altitudinea de 2.291 m. A fost construită între anii 1926 și 1928, la inițiativa Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, care a supravegheat îndeaproape construcția. Inaugurarea monumentului a avut loc pe 14 septembrie 1928, coincizând cu sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.
Monument dedicat eroilor
Crucea de pe Caraiman a fost ridicată în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial și este cunoscută și sub denumirea de „Monumentul Eroilor”. Această denumire apare frecvent în documentele oficiale, iar în limbajul cotidian a fost adoptată denumirea de „Crucea de pe Caraiman” din 1933. De asemenea, este menționată și ca „Crucea Eroilor Ceferiști” datorită contribuției CFR la construcția sa.
Proiect și construcție
Proiectul monumentului a fost realizat de arhitecții români Georges Cristinel și Constantin Procopiu, iar construcția a fost efectuată de Societatea Cultul Eroilor. Este o construcție 100% românească, care a fost cea mai înaltă structură metalică dintr-o zonă montană la momentul inaugurării. Crucea este recunoscută ca cel mai cunoscut reper de pe Valea Prahovei și este un simbol național.
Clasificare și recunoaștere internațională
Crucea de pe Caraiman este un monument istoric clasat în grupa A, având valoare națională și mondială, conform Listei Monumentelor istorice a Ministerului Culturii. Din februarie 2014, monumentul este înscris în Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume (39,3 m) ridicată pe un vârf montan. Înălțimea crucii este de 31 m, iar brațele au câte 7,5 m fiecare. Inițial, crucea a fost fixată direct în stâncă, iar ulterior i s-a construit un postament de 8,3 m.
Iluminare și întreținere
În interiorul postamentului a fost montat un generator pentru a alimenta cele 120 de becuri de 500 W așezate pe conturul crucii până în anul 1939, când a fost racordată la sistemul energetic național. În perioada comunistă, crucea a fost în pericol de a i se modifica aspectul, dar astăzi este iluminată de 300 de becuri, făcând-o vizibilă de la distanțe mari.
Placa comemorativă
Soclul crucii, realizat din beton armat și îmbrăcat în piatră de calcar fasonată, are pe partea nordică o placă comemorativă care menționează: „Întru slava și memoria eroilor prahoveni căzuți în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei„.
Concluzie
Crucea de pe Caraiman nu este doar un simbol al credinței și al memoriei, ci și un important reper cultural și istoric, celebrând sacrificiul eroilor români și consolidând identitatea națională.
