Creșterea suspiciunilor privind crimele de război
Atenția asupra Casei Albe s-a intensificat după un atac militar american în Marea Caraibelor, soldat cu moartea a doi supraviețuitori neînarmați ai unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri, conform ABC News. Parlamentari din ambele partide cer răspunsuri, iar suspiciunile cresc că secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi ordonat acțiuni ce ar putea constitui crime de război, conform dreptului internațional și legislației americane.
Narațiuni contradictorii din partea Casei Albe
Controversa a fost amplificată de declarațiile purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, care a afirmat că președintele Donald Trump ar fi ordonat ca „toată lumea să fie ucisă” la bordul ambarcațiunii, susținând că Hegseth a transmis comanda. În contrast, Trump, aflat la bordul Air Force One, a declarat că „nu ar fi dorit un al doilea atac” și că Hegseth a negat că ar fi dat un asemenea ordin. Trump a subliniat că are „mare încredere” în Hegseth, contrazicând astfel poziția oficială a Casei Albe.
Detalii despre atacul din 2 septembrie
Conform The Washington Post, Hegseth ar fi emis o directivă verbală înaintea misiunii prin care ordona eliminarea tuturor persoanelor de la bord. După un prim atac cu rachete, care a lăsat doi bărbați în viață, amiralul Mitch Bradley ar fi ordonat un al doilea atac pentru a respecta intenția lui Hegseth. O sursă a confirmat că supraviețuitorii au fost uciși, dar lanțul exact al ordinelor rămâne neclar. Hegseth a respins acuzațiile, numindu-le „fabricate” și a susținut că misiunea a respectat dreptul conflictelor armate.
Apeluri bipartizane la investigație
Parlamentari din ambele tabere politice cer investigații urgente. Liderul democrat Chuck Schumer a solicitat publicarea „înregistrărilor complete și needitate” ale atacului. Comisiile pentru Forțele Armate ale Senatului și Camerei au început investigații paralele, urmând să primească mărturia amiralului Bradley. Senatorii Tim Kaine și Chris Van Hollen au avertizat că atacul ar putea întruni definiția unei crime de război, în special dacă supraviețuitorii nu prezentau vreo amenințare. Republicanul Thom Tillis a declarat că, dacă se confirmă ordinul, „cel care l-a dat trebuie să plece din Washington.”
Apărarea legalității operațiunii
Statul Major Interarme susține că operațiunea a respectat legislația și a avut ca obiectiv distrugerea rețelelor de trafic de droguri. Criticii avertizează, totuși, că, în absența unui conflict armat recunoscut, uciderea supraviețuitorilor ar putea fi considerată „pur și simplu omor”.
Concluzie
Controversa în jurul atacului din Marea Caraibelor subliniază tensiunile din cadrul administrației și provocările legate de respectarea dreptului internațional, având potențialul de a afecta grav imaginea și credibilitatea militară a Statelor Unite.
