Comisia Europeană și evaluarea legilor justiției
Comisia Europeană a confirmat că legile justiției din România, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu au fost incluse în cererile de plată, ceea ce înseamnă că nu au fost încă evaluate. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, evaluarea jaloanelor se realizează pe baza dovezilor furnizate de autoritățile naționale.
Declarațiile ministrului Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat că jalonul 423, legat de legile justiției, a fost îndeplinit și că se va depune cererea de plată numărul 4 în curând pentru a obține fonduri europene. El a subliniat că Ministerul Justiției a lucrat la un cadru legislativ modern menit să asigure independența și eficiența justiției.
Independența justiției și rolul CSM
Marinescu a evidențiat că independența justiției trebuie să fie garantată prin neamestecul politic, CSM având rolul de a asigura acest principiu. El a menționat că alegerile și promovările în sistemul judiciar se desfășoară conform noilor legi adoptate.
Condițiile pentru obținerea fondurilor europene
România trebuie să implementeze reformele asumate pentru a accesa fondurile din PNRR, iar legile justiției reprezintă un element esențial în acest proces. Actualele legi au fost elaborate de Cătălin Predoiu în 2022, fiind criticate de Comisia Europeană și de alte organisme pentru posibilele efecte negative asupra justiției.
Modificările legislative recente
Printre modificările importante se numără transferul competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați către Parchetul General, în loc de DNA sau DIICOT, o schimbare care a fost susținută de coaliția PSD-PNL-UDMR din 2022.
Concluzie
Neclaritățile privind evaluarea legilor justiției și condițiile de obținere a fondurilor europene subliniază provocările cu care se confruntă România în implementarea reformelor necesare pentru asigurarea unei justiții independente și eficiente.
