Decizia CCR și Reacția Politică
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis recent o sesizare de neconstituționalitate referitoare la reforma pensiilor de serviciu pentru judecători și procurori, respingând legea în ansamblu pe motive extrinseci, legate de procedură. Guvernul, condus de premierul Ilie Bolojan, își asumase răspunderea pentru această lege la 1 septembrie, care prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani, precum și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.
Propunerea lui Ciucu pentru Referendum
În contextul acestei decizii, Ciucu a sugerat organizarea unui referendum în paralel cu alegerile parțiale din acest an, inclusiv cele din București. El consideră că impasul legislativ ar putea fi depășit printr-o lege care să se bazeze pe voința populară, exprimată în cadrul unui referendum. Ciucu a subliniat că este de acord cu ideea ca acest blocaj să fie rezolvat rapid printr-o consultare națională, în care cetățenii să decidă dacă doresc echitate socială și eliminarea privilegiilor.
Legitimitatea Democratică a Deciziilor
Ciucu a argumentat că organizarea referendumului în același timp cu alegerile ar oferi legitimitate democratică unei decizii importante pentru întreaga societate. Decizia CCR a fost percepută ca o hotărâre juridică, nu neapărat dorită de cetățeni, iar Ciucu a reafirmat angajamentul său față de reforma statului și eliminarea privilegiilor.
Contextul Deciziei CCR
CCR a declarat neconstituțională reforma pensiilor de serviciu, menționând că Guvernul nu a obținut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru forma finală a legii, care conținea modificări semnificative față de varianta inițială. Această situație generează un blocaj legislativ, pe care Ciucu speră să-l depășească prin consultarea populară.
Concluzie
Propunerea lui Ciucu de a organiza un referendum în paralel cu alegerile parțiale pentru a aborda reforma pensiilor de serviciu subliniază tensiunile dintre deciziile CCR și așteptările cetățenilor, evidențiind nevoia de legitimitate democratică în procesul decizional referitor la privilegii și echitate socială.
