Impactul economic al violenței la nivel global
Violența a devenit una dintre cele mai mari poveri economice ale lumii, cu un impact economic estimat la aproape 20 de trilioane de dolari în 2024, conform datelor Institute for Economics & Peace. Cheltuielile militare au crescut la 9 trilioane de dolari, reprezentând aproape jumătate din costul total al violenței. Analistul economic Costin Ciora subliniază că această creștere reflectă tensiunile globale crescute și creează un cerc vicios între violență și impactul economic.
Riscurile economice pentru România
Deși România nu este direct implicată în conflicte armate, efectele economice se resimt în bugetul național și în viața cotidiană. Creșterea riscurilor de securitate determină statele să aloce mai multe resurse pentru apărare. În 2024, 84 de țări, inclusiv România, au crescut ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB, ceea ce a dus la redirecționarea fondurilor de la sănătate, educație și infrastructură. Potrivit World Economic Forum, riscul unui conflict militar este considerat principala amenințare pentru România, urmat de riscuri economice precum inflația și datoria publică.
Clasamentele internaționale de pace
România a scăzut cu două poziții în clasamentul global al păcii, ocupând locul 64 în 2025, conform Global Peace Index. Apropierea de războiul din Ucraina a modificat evaluarea riscurilor, iar percepția asupra riscurilor de conflict armat este mai ridicată decât în urmă cu câțiva ani. Costin Ciora afirmă că siguranța este esențială pentru dezvoltare, iar fără aceasta nu există stabilitate sau investiții.
Vulnerabilitatea socială în România
Aproximativ 3,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie, ceea ce înseamnă că aproape unul din cinci cetățeni se află sub acest prag. Cei mai afectați sunt copiii și tinerii, cu peste 26% dintre copiii sub 18 ani și 22% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani în această situație. Discrepanțele regionale sunt semnificative: București-Ilfov are una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei din Europa, în timp ce Sud-Vest Oltenia se apropie de 30%.
Costurile violenței
Violența are un impact semnificativ asupra bugetelor publice, incluzând costuri directe precum pagube materiale, cheltuieli medicale și judiciare, și costuri indirecte, cum ar fi pierderi de productivitate și traume psihologice. Costin Ciora subliniază că aceste costuri erodează resursele statului și afectează investițiile în educație, sănătate și inovare.
Condițiile economice și riscurile sociale
Românii se confruntă cu dificultăți economice, aproape 40% neputând să facă față unei cheltuieli neprevăzute, iar aproape 60% nu își permit o vacanță anuală. Această situație contribuie la creșterea tensiunii sociale, iar scăderea opțiunilor economice poate determina oamenii să recurgă la soluții riscante, inclusiv infracționalitate. România rămâne sub media europeană la capitolul educație superioară, cu doar 23% dintre români având studii terțiare.
Copiii, cea mai vulnerabilă grupă
Un semnal de alarmă este reprezentat de copiii aflați în risc de sărăcie, cu unul din patru copii în această situație, ceea ce poate genera excluziune socială în viitor. Costin Ciora avertizează că, neinvestind în educația și sprijinul acestor copii, se limitează opțiunile lor și se crește riscul de delincvență. Violența în familie este, de asemenea, o problemă majoră, cu 42% dintre femeile din România raportând că au fost victime ale violenței fizice.
Concluzie
Violența generează sărăcie, iar sărăcia alimentează criminalitatea, ceea ce duce la erodarea economiei. Fără intervenții adecvate, România riscă să rămână prinsă într-un cerc vicios al violenței și sărăciei, unde educația se dovedește a fi cheia pentru o viitoare stabilitate socială și economică.
