Cheltuielile guvernului Bolojan pentru dobânzi cresc semnificativ
În 2025, guvernul condus de Ilie Bolojan a cheltuit până în septembrie 40 de miliarde de lei pentru dobânzi, ceea ce reprezintă o creștere de 50% față de anul precedent. În contrast, cheltuielile pentru investiții publice s-au redus cu 6%, menținându-se tot la 40 de miliarde de lei. Aceasta înseamnă că guvernul alocă aceeași sumă pentru dobânzi și pentru investiții.
Impactul asupra deficitului bugetar
Dobânzile constituie 40% din deficitul bugetar, care se ridică la 100 de miliarde de lei. Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile statului obținute din taxe și impozite și cheltuielile acestuia. Când cheltuielile depășesc veniturile, guvernul trebuie să se împrumute pentru a acoperi această diferență.
Pe lângă deficit, guvernul trebuie să se împrumute și pentru a returna datoriile vechi, ajunse la scadență. Astfel, totalul împrumuturilor se ridică la 260 de miliarde de lei, din care 150 de miliarde de lei sunt necesare pentru deficitul bugetar, iar 110 miliarde de lei pentru rambursarea datoriilor vechi.
Cheltuieli de capital și alte costuri
În luna trecută, guvernul Bolojan s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de lei la dobânzi de peste 7%. Cheltuielile de investiții din fonduri naționale au scăzut cu 6% în primele nouă luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, atingând 40 de miliarde de lei, cu 3 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut.
Cele mai mari cheltuieli ale statului, precum salariile bugetarilor (127 de miliarde de lei, +6%), bunuri și servicii (71 de miliarde de lei, +7%) și pensii și asistență socială (188 de miliarde de lei, +13%), nu pot fi ajustate rapid, ceea ce face ca investițiile să fie primele sacrificate în condiții de deficit bugetar.
Datoria publică și limitele de îndatorare
Datoria publică a României a depășit 1.000 de miliarde de lei, reprezentând peste 57% din PIB. Aceasta a crescut rapid de la 37% din PIB în 2019 și se apropie de pragul critic de 60% din PIB, limită stabilită pentru țările membre ale Uniunii Europene. Deși unele state, precum Grecia sau Franța, au datorii de peste 100% din PIB, capacitatea de rambursare rămâne un aspect crucial.
Concluzie
Guvernul Bolojan a optat pentru reducerea cheltuielilor cu investițiile, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, ceea ce ar putea afecta dezvoltarea economică pe termen lung.
