Cercetările în domeniul inteligenței artificiale se confruntă cu haosul, afirmă specialiștii: „Situația este dezastruoasă”

Moderator
5 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Cercetările în domeniul inteligenței artificiale se confruntă cu haosul

Un singur autor, Kevin Zhu, pretinde că a redactat 113 lucrări academice pe tema inteligenței artificiale în acest an, dintre care 89 vor fi prezentate săptămâna aceasta la una dintre cele mai importante conferințe din domeniu, ceea ce a ridicat întrebări în rândul oamenilor de știință despre starea cercetării în AI. Zhu, care a absolvit recent o diplomă de licență în informatică la Universitatea din California, Berkeley, conduce Algoverse, o companie de cercetare și mentorat în AI pentru elevi de liceu, mulți dintre ei fiind coautori ai lucrărilor sale.

Lucrările sale acoperă subiecte variate, de la utilizarea AI pentru a localiza păstorii nomazi în Africa subsahariană, evaluarea leziunilor cutanate, până la traducerea dialectelor indoneziene. Pe LinkedIn, Zhu afirmă că a publicat „100+ lucrări de conferință de top în ultimul an”, care au fost „citează de OpenAI, Microsoft, Google, Stanford, MIT, Oxford și altele”.

Critici asupra calității cercetării

Lucrările lui Zhu sunt considerate un „dezastru” de Hany Farid, profesor de informatică la Berkeley. Farid a subliniat că publicațiile lui Zhu sunt, în opinia sa, rezultatul unei practici denumite „vibe coding”. Critica sa a stârnit discuții între cercetătorii AI, care afirmă că disciplina lor nou-populară se confruntă cu un val de lucrări de cercetare de calitate scăzută, alimentat de presiuni academice și, în unele cazuri, de instrumente AI.

În răspuns la o întrebare din partea Guardian, Zhu a declarat că a supervizat cele 131 de lucrări, care au fost „proiecte de echipă” desfășurate prin intermediul companiei sale. Algoverse percepe o taxă de 3.325 de dolari de la elevii de liceu și studenții universitari pentru o experiență de mentorat online selectivă de 12 săptămâni, care include ajutor în prezentarea lucrărilor la conferințe.

Publicitate
Ad Image

Creșterea numărului de lucrări și standardele de revizuire

Standardele de revizuire pentru cercetarea în AI diferă de cele din majoritatea celorlalte domenii științifice. Multe lucrări în AI și învățare automată nu trec prin procesele riguroase de peer-review întâlnite în chimie și biologie. De exemplu, conferința NeurIPS a primit 21.575 de lucrări în acest an, o creștere semnificativă față de sub 10.000 în 2020. O altă conferință de top, International Conference on Learning Representations (ICLR), a raportat o creștere de 70% a numărului de lucrări pentru conferința din 2026.

Revizorii s-au plâns de calitatea slabă a lucrărilor, existând suspiciuni că unele dintre acestea ar putea fi generate de AI. Farid a declarat că mulți tineri aspiră să intre în domeniul AI, iar acest lucru a creat o frenezie. Jeffrey Walling, profesor asociat la Virginia Tech, a menționat că procesul de revizuire de la NeurIPS este mai rapid și mai puțin riguros decât standardele științifice obișnuite, ceea ce a compromis calitatea revizuirii.

Presiuni asupra tinerelor talente

Academicienii sunt recompensați mai mult pentru volumul de publicații decât pentru calitate. Farid a început să îndrume studenții să nu se mai îndrepte către cercetarea în AI datorită volumului mare de lucrări de calitate scăzută care sunt publicate. Zhu afirmă că programul său poate ajuta la îmbunătățirea perspectivelor de carieră ale studenților, subliniind că realizările și publicațiile obținute sunt foarte apreciate în cercurile academice.

Provocările de viitor în cercetarea AI

Organizatorii NeurIPS au recunoscut că conferința se confruntă cu presiuni din cauza creșterii numărului de lucrări. Problema este mai amplă, cu ICLR folosind AI pentru a revizui un număr mare de lucrări, ceea ce a dus la feedback ineficient. Farid a subliniat că mari companii tehnologice și organizații mici de siguranță AI își publică lucrările pe arXiv, inundând internetul cu lucrări care nu respectă standardele de revizuire, făcând aproape imposibilă înțelegerea a ceea ce se întâmplă în domeniul AI.

„Dacă ceea ce încerci să optimizezi este publicarea lucrărilor, nu este greu să faci asta. Dar dacă vrei să realizezi lucrări cu adevărat gândite și atente, ești dezavantajat”, a spus Farid.

În concluzie, situația actuală din cercetarea în inteligența artificială ridică întrebări serioase despre calitatea și integritatea lucrărilor publicate, ceea ce poate afecta atât progresul științific, cât și percepția publicului asupra acestui domeniu în expansiune rapidă.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *