Introducere în comerțul cu metale prețioase
În contextul actual al piețelor financiare, Deutsche Bank oferă lecții valoroase pentru investitorii în aur și argint, inspirate din istoria de peste cinci secole. Metalele prețioase au cunoscut un început promițător în 2026, cu aurul depășind pragul de 5.000 de dolari și argintul crescând cu peste 50% față de anul precedent. Această tendință a generat discuții despre „comerțul de devalorizare”, o teorie popularizată pe fondul creșterii prețurilor la mărfuri.
Conceptul de devalorizare a monedei
Comerțul de devalorizare implică pariuri ale investitorilor că țările, inclusiv SUA, vor reduce intenționat valoarea monedelor lor. Aceasta se poate realiza prin creșterea îndatorării și tipărirea de bani pentru a ușura povara datoriilor. Traderii s-au îndepărtat recent de dolarul american, în contextul adoptării unor politici comerciale mai protecționiste în cadrul unei posibile administrații Trump.
Exemple istorice de devalorizare
Henry Allen, un strateg macroeconomic, subliniază că ideea de devalorizare a monedei este una veche de secole. În 1544, regele Henric al VIII-lea a devalorizat moneda pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale, reducând conținutul de metale prețioase din monede și înlocuindu-le cu metale de bază, precum cuprul. Această politică a dus la inflație, nemulțumind populația, iar în 1551, după moartea lui Henric, devalorizarea a fost anulată.
Un alt exemplu este împăratul Nero, care, în anul 64 d.Hr., a redus cantitatea de argint din monedă, ceea ce a dus la inflație și instabilitate economică în Imperiul Roman.
Consecințele devalorizării monedei
Allen observă că devalorizarea nu a început ca un șoc brusc, ci a fost un proces gradual, care a dus la inflație extinsă. De asemenea, el argumentează că inflația este extrem de nepopulară și că guvernele vor căuta să o evite, având în vedere reacțiile politice adverse cauzate de aceasta. În ultimii cinci ani, inflația a coincis cu înlăturarea guvernelor incumbente din întreaga lume.
Semnele actuale ale pieței
Allen semnalează că alte indicii de pe piețe sugerează că un efort global de devalorizare nu va avea loc. El face referire la swap-urile de inflație pe 30 de ani din SUA și Europa, care indică o traiectorie stabilă a prețurilor, și la randamentele stabile ale titlurilor de trezorerie, concluzionând că o inflație bruscă nu pare iminentă.
Concluzie
În concluzie, lecțiile din istorie sugerează că devalorizarea monedei poate duce la inflație și la reacții negative din partea cetățenilor, iar investitorii care pariază pe continuarea acestei tendințe riscă să fie surprinși de o eventuală reacție politică și economică adversă.


