Înălțarea Sfintei Cruci – Sărbătoare și Semnificație
Pe 14 septembrie, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o zi cu o semnificație profundă. Această dată marchează nu doar o sărbătoare religioasă, ci și trecerea de la vară la toamnă, fiind cunoscută și sub denumirile Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui.
Tradiții și Obiceiuri
În zonele viticole, ziua anunță începutul culegerii viilor. De asemenea, se crede că reptilele, inclusiv șerpii, încep să se retragă în ascunzișuri, hibernând până la primăvară. În unele tradiții, se strâng ultimele plante de leac, care sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și păstrate în case pentru a ajuta la vindecarea bolilor.
Busuiocul sfințit este folosit în diverse ritualuri, fiind pus în apă pentru a feri păsările de boli și la streșinile caselor pentru a le proteja de rele, în special de trăsnete. În Bucovina, se practică ritualuri apotropaice, cum ar fi atârnarea de crengi a crucilor de busuioc sfințit pentru a asigura o recoltă bogată.
Superstiții și Recomandări
Conform tradițiilor populare, în această zi, pământul „se închide”, iar preotul sfințește via și butoaiele de vin, asigurând astfel o recoltă bună. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși, păstrându-se ca ofrandă pentru păsările cerului. De asemenea, nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune sau pește, iar un post aspru este recomandat pentru curățarea sufletului.
În ziua Înălțării Sfintei Cruci, se consideră că munca este interzisă pentru a evita atragerea primejdiilor. În plus, se crede că vremea din această zi poate prezice lungimea toamnei, iar comportamentul ciorilor are legătură cu venirea brumei.
Concluzie
Înălțarea Sfintei Cruci nu este doar un moment de reflecție spirituală, ci și o ocazie de a celebra tradițiile populare ce unesc comunitățile în jurul obiceiurilor străvechi, având un impact semnificativ asupra vieții rurale și a agriculturii.
