CCR analizează contestațiile AUR și ICCJ
Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate, miercuri, sesizările formulate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind neconstituționalitatea Legii privind plata pensiilor private. ICCJ argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietatea privată a participanților, în timp ce administratorii fondurilor de pensii au doar un drept de gestiune, iar statul nu dispune de aceste active, ci doar exercită o supraveghere publică. AUR susține că acest proiect legislativ reprezintă un furt de pensii din pilonul II și III.
Obiecția de neconstituționalitate
Pe ordinea de zi a ședinței CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind plata pensiilor private, formulată atât de AUR, cât și de ICCJ. ICCJ a subliniat că limitarea valorii pensiei lunare pentru pensiile de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari și determinarea pensiei viagere exclusiv de către furnizor reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și a libertății contractuale, contrar prevederilor constituționale.
Argumentele ICCJ
Magistrații ICCJ afirmă că intervenția legislativă devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă, mai ales în lipsa unei compensații adecvate. De asemenea, ICCJ contestă soluția prin care fondurile de pensii private nu trebuie să efectueze plata pensiilor, argumentând că aceasta ar crea riscuri suplimentare și costuri mai mari pentru participanți.
Magistrații au subliniat că participanții la fondurile de pensii au contribuit la acestea pe baza unui cadru legal care garantase proprietatea individuală. Modificările rapide ale acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă, subminează încrederea cetățenilor în sistemul de pensii private și afectează securitatea juridică.
Reacția AUR
AUR consideră că modificările legislative afectează grav încrederea românilor și controlează ilegitim sumele acumulate. Reprezentanții AUR afirmă că administratorii fondurilor și statul sunt principalii beneficiari ai acestor schimbări, iar legea reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor economii.
Detalii despre proiectul de lege
Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaților cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri, are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru autorizarea și controlul furnizorilor de pensii private. Legea prevede reguli privind funcționarea sistemului de plată a pensiilor private prin fonduri special constituite, denumite fonduri de plată a pensiilor private.
Articolul 55 stipulează că un membru al unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal, iar în cazul bolnavilor cu afecțiuni oncologice, 100% din valoarea activului. Proiectul reglementează, de asemenea, modul de plată a pensiilor, care se va realiza lunar, conform contractelor de plată convenite.
Concluzie
Contestațiile AUR și ICCJ la CCR subliniază tensiuni semnificative în privința dreptului de proprietate și a securității sistemului de pensii private, ceea ce ar putea avea implicații majore pentru viitorul legislației pensiilor din România.
