Decizia CCR privind reforma pensiilor speciale
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins reforma pensiilor speciale propusă de guvernul condus de Ilie Bolojan, admisă recent cu un vot strâns de 5 la 4, pe motive extrinseci. Sesizarea a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a contestat constituționalitatea actului normativ.
Motivele respingerii
Decizia CCR se bazează pe neîndeplinirea procedurilor legale, în special pe faptul că Guvernul nu a obținut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ultima variantă a legii, care conținea modificări semnificative față de forma inițială. Aceasta înseamnă că actul normativ a fost declarat neconstituțional „pe formă”, adică din cauza viciilor procedurale, fără a analiza conținutul său.
Detalii despre reforma propusă
Reforma preconizată de Guvern includea creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din ultima remunerație netă, cu o perioadă de tranziție de 10 ani. Aceasta a generat nemulțumiri în sistemul judiciar, instanțele funcționând la capacitate redusă din cauza protestelor împotriva modificărilor legislative.
Contextul și implicațiile deciziei
Decizia CCR are implicații semnificative pentru funcționarea sistemului judiciar și pentru stabilitatea guvernului Bolojan, care a avertizat că respingerea legii ar putea afecta legitimitatea Executivului de a continua reformele. De asemenea, aceasta ar putea influența deblocarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care depind de reformarea sistemului de pensii speciale.
Concluzie
Astfel, hotărârea CCR nu doar că afectează reforma pensiilor speciale, ci și viitorul politic al guvernului, punând presiune asupra continuării reformelor promise.
