Cazanciuc solicită demisia ministrului Mediului după adoptarea moțiunii simple
Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, a analizat recent moțiunea simplă adoptată împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu. În opinia sa, moțiunea a fost un instrument de control parlamentar conceput în 1991, menit să asigure loialitatea constituțională a membrilor Guvernului față de popor.
Refuzul demisiei și implicațiile sale
Cazanciuc subliniază că, de obicei, un ministru ar trebui să demisioneze în urma adoptării unei moțiuni simple. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat în cazul Dianei Buzoianu. El afirmă că premierul ar trebui să aibă autoritatea de a revoca un ministru în astfel de situații, iar refuzul de a acționa în acest sens constituie o încălcare a spiritului Constituției. Responsabilitatea nu revine doar ministrului, ci și premierului, precum și președintelui României, care trebuie să se asigure de respectarea Constituției și de buna funcționare a autorităților publice.
Controlul politic al Parlamentului
Cazanciuc avertizează că, prin refuzul demisiei și lipsa unei reacții din partea instituțiilor, controlul politic al Parlamentului asupra Guvernului a fost diminuat, transformându-se într-o formalitate. El anunță, de asemenea, că, în cazul unei revizuiri a Constituției, va propune un amendament care să stipuleze obligativitatea revocării unui ministru de către premier în cazul adoptării a două moțiuni simple, dacă ministrul nu demisionează.
Detalii despre moțiunea simplă
Senatul României a adoptat, luni, moțiunea simplă intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, inițiată de AUR. Moțiunea a fost aprobată cu 74 de voturi „pentru”, 43 „contra” și un senator s-a abținut.
Aspecte legislative
Constituția României (art. 112) și Regulamentul Parlamentului definesc moțiunea simplă ca un act prin care o Cameră a Parlamentului își exprimă poziția oficială asupra politicii interne sau externe, având o valoare politică, dar fără efecte juridice directe asupra Guvernului.
În concluzie, refuzul ministrului Mediului de a demisiona și lipsa de acțiune a premierului ridică întrebări serioase cu privire la respectarea principiilor constituționale și la controlul parlamentar asupra executivului.
