Contextul conflictului ruso-ucrainean
Conflictul declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei continuă, iar experții politici și militari nu cred că se va încheia în următorii ani. Generalul (r) Silviu Predoiu analizează motivele profunde ale ostilității dintre cele două popoare care, cândva apropiate, au ajuns să se confrunte într-un război brutal.
Analiza culturală a conflictului
Silviu Predoiu, fost prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe, propune o abordare bazată pe mecanismul de comparație culturală dezvoltat de psihologul olandez Geert Hofstede. Acesta analizează diferențele și asemănările dintre societăți pe baza valorilor fundamentale, oferind o cheie de interpretare utilă pentru înțelegerea conflictelor internaționale.
Proximitatea culturală și brutalitatea războiului
Predoiu subliniază că Rusia și Ucraina împărtășesc un profil cultural similar, ceea ce face ca războiul să fie extrem de crud. Războaiele fratricide, purtate între națiuni apropiate cultural, sunt adesea cele mai nemiloase, deoarece fiecare parte percepe cealaltă nu doar ca pe un adversar, ci ca pe un trădător al valorilor comune.
Percepții divergente asupra apropierii culturale
Moscova și Kievul au perspective complet diferite asupra acestui aspect. Pentru Moscova, diferențele politice reprezintă trădări intolerabile, în timp ce Ucraina percepe apropierea culturală ca pe o povară istorică și o capcană. Astfel, conflictul devine visceral, iar compromisul devine imposibil.
Paradoxul sprijinului european
În interiorul Uniunii Europene, statele cele mai reținute în a sprijini Ucraina sunt Ungaria și Slovacia, care sunt cultural apropiate de Ucraina. Acest lucru contrazice așteptările, deoarece apropierea culturală ar trebui să conducă la mai multă empatie. În realitate, aceste state aleg o poziție pragmatică, protejându-și propriile interese.
Distanța culturală a Occidentului
Statele din Occident, precum SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, care au culturi diferite de Ucraina, devin cei mai entuziaști susținători ai Kievului. Predoiu sugerează că, pentru aceste state, Ucraina este văzută ca un simbol, nu ca o entitate complexă, ceea ce le permite să proiecteze asupra ei propriile idealuri și să transforme conflictul într-o cauză abstractă.
Diferențele în politica americană
Politica americană față de conflictul din Ucraina variază în funcție de administrație. Joe Biden a susținut Kievul, în timp ce Barack Obama a fost reticent în a furniza arme. Donald Trump a adoptat o poziție mai rezervată, subliniind complexitatea culturală a conflictului și riscurile implicării necondiționate.
Concluzie
Rusia și Ucraina, considerate „frați culturali”, continuă să se distrugă reciproc, iar vecinii apropiați aleg să se distanțeze. Occidentul, pe de altă parte, devine cel mai pasionat susținător al unei cauze simbolice, fără a înțelege pe deplin realitățile culturale ale conflictului. Înțelegerea profundă a rădăcinilor culturale ale acestui conflict este esențială pentru a evita sprijinul ineficient sau contraproductiv.
