Judecata lui Călin Georgescu și Horațiu Potra
Pe 15 decembrie 2025, Călin Georgescu și Horațiu Potra au fost prezenți la Curtea de Apel București pentru faza de cameră preliminară a procesului. Instanța are rolul de a verifica legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori și suficiența probelor pentru a începe judecata oficială.
Acuzații de tentativă de lovitură de stat
Georgescu și Potra fac parte dintr-un grup de 23 de inculpați, acuzați de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale, presupus planificată după anularea alegerilor din anul precedent. Procurorii susțin că gruparea ar fi elaborat un plan de destabilizare a statului, care includea organizarea de proteste violente în București.
Detalii despre grupare și acțiuni violente
În dosar sunt menționați 20 de mercenari, suspectați de implicare în acțiunile violente, unii fiind găsiți cu arme albe. Anchetatorii afirmă că acțiunile erau coordonate din mai multe locații, inclusiv o fermă din zona Ciolpani, unde aveau loc întâlniri și pregătiri logistice.
Statutul inculpaților
Horațiu Potra, considerat liderul grupării, se află în arest preventiv, fiind extrădat din Dubai. Mandatele de arestare au fost confirmate de instanță. Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, se află sub control judiciar și contestă măsurile impuse, care includ interdicția de a părăsi România și obligația de a se prezenta periodic la poliție. Georgescu este implicat și în alte dosare penale, inclusiv unul legat de finanțarea campaniei electorale.
Importanța ședinței de judecată
Ședința din 15 decembrie 2025 este crucială pentru stabilirea legalității probelor strânse de procurori. O decizie favorabilă acuzării ar permite începerea oficială a procesului, menținând în același timp măsurile preventive. Avocații apărării contestă integritatea rechizitoriului, susținând că acesta conține erori de procedură și că dovezile nu justifică acuzațiile formulate.
Concluzie
Judecata lui Călin Georgescu și Horațiu Potra are potențialul de a influența semnificativ stabilitatea politică și legală din România, având implicații directe asupra percepției publice privind ordinea constituțională și justiția.
