Reluarea reformei pensiilor speciale
Premierul Ilie Bolojan a declarat că procesul de reformare a pensiilor speciale ale magistraților va fi reluat imediat ce Curtea Constituțională (CCR) își va motiva decizia de respingere, care a fost bazată pe motive de formă. Bolojan a explicat că hotărârea CCR a vizat o problemă procedurală legată de avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Aspecte procedurale ale deciziei CCR
Premierul a subliniat că, în opinia sa, CCR a constatat că Guvernul nu a respectat procedura prealabilă, menționând că avizul CSM, fie el pozitiv sau negativ, nu influențează caracterul constituțional al legii. „Indiferent cum este dat, asta nu înseamnă că acea propunere este neconstituțională, ci pur și simplu este o procedură de consultare”, a adăugat Bolojan. El a precizat că CCR a stabilit un termen de 30 de zile pentru reluarea procedurii de către Guvern.
Contextul reformei pensiilor magistraților
Bolojan a evidențiat că, în majoritatea țărilor europene, magistrații se pensionează la vârsta standard de 65 de ani, ceea ce contrastează cu practica din România, unde aceștia ies la pensie la 48-50 de ani. Premierul a considerat această situație ca fiind „anormală” și „nesustenabilă financiar”, având în vedere durata medie de viață și impactul asupra bugetului național.
Implicarea financiară și sustenabilitatea sistemului
Premierul a subliniat că, pentru o bună funcționare a țării, este esențial ca veniturile bugetului să crească, iar acest lucru depinde de numărul de persoane active în economie. Bolojan a menționat că România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul populației active angajate.
Concluzie
Decizia de reluare a reformei pensiilor speciale va fi implementată imediat ce CCR își va motiva hotărârea, ceea ce ar putea avea implicații semnificative asupra sustenabilității sistemului de pensii din România și asupra echilibrului financiar al bugetului de stat.
