România în criză economică
România se confruntă cu o furtună economică fără precedent, cu peste 14.000 de firme care și-au declarat insolvența în primele opt luni ale anului, conform Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, 2.000 de companii au intrat în colaps în ultimele 12 luni, marcând o creștere de 32% față de anul precedent.
Impactul insolvențelor
Aceste statistici reflectă o realitate cruntă: România se află la un pas de faliment economic generalizat. Fiecare insolvență reprezintă o tragedie economică, cu angajați concediați, furnizori neplătiți și familii afectate de sărăcie. Insolvența nu este o simplă formalitate juridică, ci un deces economic care afectează direct bugetul statului, generând datorii și o economie în declin.
Cauzele falimentelor
Cauzele exploziei insolvențelor sunt bine cunoscute:
- Politici fiscale haotice: Guvernul a impus taxe și contribuții suplimentare, afectând IMM-urile, esențiale pentru economie.
- Dobânzi mari: Accesibilitatea creditelor a scăzut drastic, lăsând firmele fără resurse pentru investiții sau supraviețuire.
- Lanțuri de neplată: Statul este printre cei mai mari datornici, afectând întregul sistem economic.
- Inflație și consum scăzut: Puterea de cumpărare a românilor a scăzut, ceea ce a dus la scăderea cererii pentru produsele și serviciile firmelor.
Reacția guvernului
În fața acestei situații alarmante, reacția Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan este una de tăcere. Premierul a evitat să abordeze aceste probleme, concentrându-se pe „performanțele bugetare” în loc să ofere soluții concrete. Nu există niciun plan de sprijin pentru IMM-uri, nicio strategie de reducere a fiscalității și nici măcar o intenție de a plăti datoriile către mediul privat.
Consecințele sociale
Insolvențele nu afectează doar economia, ci și viața cotidiană a românilor:
- Creșterea șomajului: Mii de oameni își vor pierde locurile de muncă.
- Scăderea veniturilor la buget: Statul va dispune de și mai puțini bani pentru pensii și salarii.
- Migrația economică: Românii fără speranță vor căuta oportunități în străinătate.
- Extinderea economiei negre: Firmele care nu rezistă legal vor alimenta piața subterană.
Soluții propuse
Există soluții viabile care necesită curaj politic și responsabilitate:
- Amnistie fiscală: pentru IMM-urile afectate de datoriile acumulate în contextul pandemiei și crizei.
- Eșalonări reale: ale obligațiilor fiscale.
- Credite garantate de stat: la dobânzi rezonabile pentru a stimula investițiile.
- Plata datoriilor statului: către mediul privat.
- Simplificarea birocrației: și digitalizare efectivă.
Concluzie
România se află într-o situație critică, cu 14.000 de firme în insolvență într-o singură perioadă de opt luni, reflectând incapacitatea guvernului de a gestiona economia și de a oferi soluții eficiente. Acest scenariu evidențiază responsabilitatea guvernului Bolojan în fața falimentului economic care amenință viitorul țării.
