BNR reduce intervențiile pe piața valutară
Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs valutar pentru euro de 5,0963 lei, cel mai ridicat nivel de după turul doi al alegerilor prezidențiale din mai 2024. Această evoluție are loc în cadrul unei ședințe de politică monetară, unde se așteaptă ca BNR să mențină dobânzile, în ciuda unui puseu inflaționist ce a dus la o creștere anuală a prețurilor de două cifre.
Schimbări în politica valutară
În ultimele luni, BNR a permis cursului să se tranzacționeze mai liber, după ce a străpuns pragul de 5 lei/euro în luna mai. Această abordare marchează o schimbare semnificativă față de anii anteriori, când banca a intervenit pentru a reduce volatilitatea pe piața valutară. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a afirmat că BNR a revenit la politica valutară dinainte de conflictul din Ucraina, care permitea o depreciere anuală de 1-2% a leului față de euro.
Impactul inflației și deficitului comercial
Codîrlașu a subliniat că, având în vedere inflația, deprecierea leului este normală. Se preconizează o depreciere continuă în anul următor, estimată la 10-15 bani pe an, ceea ce ar reprezenta o ajustare de 2-3% pentru a acoperi diferențialul de inflație dintre România și zona euro. El a subliniat că deficitele crescânde ale României constituie o problemă care necesită corectare, avertizând că deficitul de cont curent ar putea genera o criză similară celei din 2008.
Politica BNR privind deprecierea leului
BNR va permite o depreciere lentă a leului pentru a evita accentuarea inflației. Codîrlașu a menționat că o depreciere ar putea duce la o creștere a inflației, ceea ce va conduce la o volatilitate redusă a cursului. De asemenea, o depreciere a leului ar putea stimula exporturile și ar putea reduce consumul din import, dar impactul pe termen lung asupra inflației este considerat relativ mic.
Factori externi și intrările de capital
Aurelian Dochia, analist financiar, a subliniat că BNR este conștientă de implicațiile deprecierii asupra inflației. El a menționat importanța echilibrului în privința intrărilor de capital, care au scăzut, ceea ce ar putea continua tendința de slăbire a leului. În trecut, stabilitatea leului a fost susținută de intrări de capital din fonduri europene și investiții străine. Acum, diminuarea acestor intrări ar putea afecta cursul de schimb.
Perspectivele pe termen lung
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a semnalat o flexibilizare a cursului valutar, anticipând o depreciere ușoară a leului după alegeri. Această abordare are scopul de a permite pieței să determine cursul, chiar dacă BNR va interveni în momentele necesare pentru a calma volatilitatea. O depreciere a leului este văzută ca o modalitate de a corecta dezechilibrele externe, dar cu un impact minim asupra inflației.
Concluzie
Deciziile BNR de a permite o depreciere controlată a leului și de a reduce intervențiile pe piața valutară reflectă o adaptare la condițiile economice actuale, având în vedere inflația și deficitul de cont curent, cu implicații semnificative pentru economia românească pe termen lung.
