Barometrul de Consum Cultural 2024
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) va lansa, miercuri, la ora 12:30, la Sala Media a Teatrului Național ‘I. L. Caragiale’, ‘Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural și rolul educației culturale’. Studiul analizează rolul culturii și al educației culturale în societatea contemporană și oferă date actuale privind consumul cultural în spațiul public și nonpublic.
Prezentarea rezultatelor
Coordonatorii studiului, directorul general al INCFC, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, și directorul de cercetare INCFC, dr. Anda Becuț Marinescu, alături de prof. univ. dr. Cătălin Stoica de la SNSPA și sociologul Dan Jurcan de la IRES, vor prezenta principalele rezultate și vor discuta evoluția consumului cultural în ultimii zece ani.
Structura studiului
Barometrul este structurat în trei capitole:
- ‘Rolul culturii și al educației culturale’
- ‘Consumul cultural în spațiul public. Tipologii de consum în contextul dinamicii valorilor’
- ‘Deprinderi de consum media regăsite în accesarea conținuturilor culturale’
Studiul abordează educația culturală prin date statistice, evidențiind beneficiile acesteia.
Rezultatele cheie
Conform barometrului, 67% dintre respondenți și copiii lor nu au participat niciodată la activități de educație culturală, deși există o conștientizare ridicată a importanței acestor practici. Dintre respondenții care au participat, 78% consideră că cel mai important beneficiu a fost învățarea directă, iar 70% au fost mai implicați în inițiative culturale. De asemenea, 42% au observat o creștere a performanțelor școlare ale copiilor lor datorită educației culturale.
Interesul pentru obiectivele de patrimoniu se menține, 66% dintre respondenți vizitând anual monumente istorice, iar 42% muzee sau galerii de artă. Frecvența vizionării de filme la cinematograf a fost de 38%, iar participarea la spectacole de teatru a fost constantă, cu 25% dintre respondenți mergând la teatru cel puțin o dată pe an.
Nonpublicul și barierele accesului
Analiza evidențiază că nonpublicul reprezintă cea mai mare parte a respondenților, iar nonparticiparea este legată de accesul limitat la oferta culturală, de infrastructura specifică și de bariere educaționale, cum ar fi consumul de muzică cultă. Participarea la activități comunitare continuă să fie populară.
Politici publice și recomandări
Rezultatele studiului subliniază absența unor politici publice coerente și a unei finanțări adecvate, esențiale pentru un impact real și durabil al culturii asupra societății. Autorii propun elaborarea unor politici publice integrate care să susțină inițiativele educaționale și să promoveze parteneriate între domeniile culturii, educației și comunității.
Metodologia studiului
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național de 1.064 de persoane, având o eroare maximă de +/- 3,1% la un nivel de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI, folosind un eșantion simplu, aleatoriu.
Concluzie
Barometrul de Consum Cultural 2024 evidențiază nevoia urgentă de politici culturale coerente și de investiții în educația culturală pentru a îmbunătăți participarea și implicarea societății în activitățile culturale.
