Revizuirea legislației AEP
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat inițierea demersurilor pentru revizuirea cadrului normativ de organizare și funcționare a instituției, cu scopul consolidării rolului acesteia în arhitectura democratică a României. Această decizie a fost luată în urma unei ședințe a conducerii AEP, desfășurată joi.
Direcții de acțiune
Conducerea AEP propune regândirea legii de organizare și funcționare a instituției, promovată ca un act normativ distinct, destinat clarificării atribuțiilor instituționale și consolidării capacității administrative. În plus, se va realiza o analiză a legislației privind finanțarea partidelor politice și campaniile electorale, având ca scop îmbunătățirea transparenței și integrității în acest domeniu.
Grupuri de lucru și evaluare
Pentru implementarea acestor măsuri, vor fi constituite grupuri de lucru specializate, care vor asigura coerența și rigoarea procesului de analiză și propunere. De asemenea, legislația proceselor electorale va fi evaluată și revizuită, fiind orientată spre îmbunătățirea acesteia și consolidarea rolului AEP în administrarea alegerilor.
Îmbunătățirea calității datelor
Un alt obiectiv important este optimizarea gestionării datelor electorale de către AEP, prin îmbunătățirea fluxurilor de colectare, verificare și actualizare, asigurând astfel completitudinea și precizia acestora în procesele electorale. Conducerea AEP a subliniat, de asemenea, necesitatea reducerii cheltuielilor instituției.
Angajamentul AEP
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat că instituția trebuie să fie puternică, credibilă și adaptată provocărilor actuale. AEP își propune să rămână un garant al corectitudinii proceselor electorale, asigurând un tratament egal pentru toate formațiunile politice și răspunzând așteptărilor cetățenilor. Deschiderea, claritatea, imparțialitatea și responsabilitatea vor ghida acest proces de reformă.
Concluzie
Revizuirea legislativă a AEP are potențialul de a îmbunătăți semnificativ transparența și eficiența proceselor electorale în România, contribuind astfel la întărirea democrației și a încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
