AUR contestă decizia Parlamentului privind conducerea Televiziunii Române și a Radioului Public
AUR a depus o sesizare la Curtea Constituțională, contestând hotărârea Parlamentului care reglementează conducerea Televiziunii Române (SRTV) și a Radioului Public (SRR). Formațiunea susține că decizia încalcă prevederi fundamentale ale Constituției României și legislația în vigoare.
Argumentele AUR
AUR invocă încălcarea articolului 1, alineatele (3) și (5) din Constituție, precum și nerespectarea Legii nr. 41/1994, care stipulează că desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR trebuie să reflecte configurația politică și ponderea grupurilor parlamentare. Sesizarea subliniază că, în procesul de desemnare, comisiile parlamentare au ignorat propunerile formulate, iar plenul reunit a validat o compunere a Consiliilor de Administrație care nu reflectă realitatea politică din Parlament.
Principiul reprezentativității politice
AUR afirmă că distribuirea locurilor în Consiliile de Administrație contravine principiului reprezentativității politice. Deși configurația Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, AUR a obținut un singur loc în aceste structuri, în timp ce partide precum PNL, USR și UDMR, cu o pondere parlamentară inferioară, au primit o reprezentare egală sau superioară.
Precedentele Curții Constituționale
Formațiunea menționează că Parlamentul a ignorat precedente stabilite de Curtea Constituțională, inclusiv Decizia referitoare la Hotărârea Parlamentului nr. 28/2012, care a sancționat o situație similară de încălcare a principiului reprezentativității politice în Consiliile de Administrație ale serviciilor publice de radio și televiziune.
Impactul asupra statului de drept
AUR concluzionează că Hotărârea nr. 45/2025 afectează principii fundamentale ale statului de drept, subliniind implicațiile grave ale acestei decizii asupra funcționării instituțiilor media publice.
Contestația AUR la CCR reflectă tensiunile politice actuale și subliniază controversa privind reprezentativitatea în conducerea instituțiilor publice, având potențialul de a influența modul în care sunt gestionate serviciile publice de radio și televiziune în România.
