Puterea alegerilor contestate în 2020
Persoanele care au încercat să răstoarne alegerile din 2020 au acum mai multă putere ca niciodată și intenționează să o folosească. Susținuți de președinte, aceștia ocupă funcții proeminente în părți cheie ale guvernului federal. Harmeet Dhillon, avocat care a avansat afirmațiile lui Donald Trump despre alegeri furate în 2020, conduce acum divizia pentru drepturile civile a Departamentului de Justiție. Heather Honey, o contestatară a alegerilor, este acum secretar adjunct pentru integritatea alegerilor în Departamentul de Securitate Internă. Kurt Olsen, un avocat implicat în mișcarea „stop the steal”, este acum un angajat special al guvernului care investighează alegerile din 2020.
Influența în guvern
O mișcare care odată presa oficialii aleși să se conformeze capriciilor sale este acum parte integrantă a guvernului. Joanna Lydgate, cofondatoare și CEO al States United Democracy Center, a declarat: „Apelul vine literalmente din interiorul casei.” Acum, influența lor se extinde în Casa Albă, în Congres și în agențiile federale, cu grupuri externe care hrănesc această infrastructură. Administrația Trump a început să solicite statelor date despre alegători, ceea ce ar putea afecta alegătorii calificați și va servi ca bază pentru viitoare afirmații de fraudă. Se implementează reguli care limitează accesul la vot sau semnalează neîncredere în cine poate vota și cum.
Strategia pentru alegerile viitoare
David Becker, director executiv al Center for Election Innovation & Research, a subliniat că toate aceste acțiuni sunt, de fapt, o distragere a atenției de la intențiile reale, care vizează interferența în alegerile din 2026 și delegitimarea lor în cazul în care partidul președintelui nu obține rezultate favorabile. Unele oficialități electorale de stat și locale afirmă că nu mai au relații de lucru cu guvernul federal și nu mai au încredere în expertiza pe care o foloseau pentru securitatea alegerilor.
Neîncrederea în guvernul federal
Jena Griswold, secretarul de stat democrat din Colorado, a afirmat: „Guvernul federal nu mai este un partener de încredere în democrație.” Adrian Fontes, secretarul de stat din Arizona, a declarat că ar fi necesară o schimbare semnificativă în retorica și atitudinea conducerii superioare a administrației pentru a deschide ușa colaborării. De asemenea, s-a menționat că, în ciuda limitărilor de autoritate ale lui Trump în administrarea alegerilor, el se va baza pe aliații săi din rolurile de alegeri statale și locale pentru a-și îndeplini ordinele.
Acțiuni și legi controversate
Trump a promovat negarea alegerilor în rândul susținătorilor săi. În prima zi a mandatului său, el a acordat clemență tuturor celor care au luat parte la asaltul de la Capitoliu pe 6 ianuarie. De asemenea, a emis zeci de pardonuri pentru cei implicați în schemele de electori falși. Strategia administrației este caracterizată de „moarte prin 1.000 de tăieturi”, cu scopul de a asigura că acest grup de contestatori ai alegerilor obține rezultatele dorite. Această strategie include luarea puterii de la oficialii nepartizani, suprasolicitarea administratorilor electorali cu muncă frivolă și amenințări, precum și încercarea de a modela electoratul în favoarea lor prin excluderea alegătorilor din liste.
Verificarea cetățeniei și curățarea listelor electorale
Activiștii electorali au ajutat la redactarea unei legi care ar necesita dovedirea cetățeniei pentru a vota. Când Camera Reprezentanților a adoptat Actul de Salvare a Eligibilității Alegerilor Americane, Cleta Mitchell, lidera unui grup influent de „integritate electorală”, a fost prezentată cu cardul de numărare a voturilor. În martie, Trump a emis un ordin executiv privind „preservarea și protejarea integrității alegerilor americane”, care a fost similar cu un „Cod de Drepturi al Cetățenilor în Alegeri”. Extinderea verificării cetățeniei a determinat o utilizare controversată a unei baze de date destinată screening-ului pentru beneficii publice, nu pentru vot.
Provocările și efectele asupra relațiilor cu statele
Administrația Trump nu doar că a acționat activ pentru a împuternici contestatorii alegerilor, dar a și slăbit expertiza sa în domeniul securității cibernetice și alegerilor. CISA, agenția responsabilă cu securitatea infrastructurii, a suferit reduceri masive. Becker a menționat că oficialii electorali din ambele părți nu mai au încredere în guvernul federal ca partener în alegeri, în contrast cu prima administrație Trump. Aceasta a dus la o absență semnificativă a interacțiunilor între oficialii din Arizona și guvernul federal.
Impactul asupra alegerilor viitoare
În perspectiva alegerilor de la mijlocul mandatului, eforturile de subminare a alegerilor se vor intensifica, iar afirmațiile vor crește că democrații sau instanțele încearcă să împiedice administrația Trump să implementeze reguli în scopul protecției alegerilor. Vor exista campanii de presiune asupra oficialilor locali pentru a adopta politici pe care Trump nu le poate impune singur. Dacă candidații săi vor pierde, el și aliații săi vor exercita presiune asupra oficialilor locali pentru a nu certifica rezultatele sau pentru a contesta voturile.
Concluzie
Aceste acțiuni și strategii sugerează că viitoarele alegeri din 2026 ar putea fi afectate semnificativ de provocări și presiuni similare celor din 2020, având potențialul de a destabiliza în continuare democrația americană.
