Presiunea fiscală și investițiile străine în România
După doi ani de scădere (2023-2024), în care presiunea fiscală a crescut semnificativ, afectând competitivitatea economiei românești, investițiile străine directe (ISD) ar putea reveni pe plus în 2025. Totuși, tendința pe termen lung sugerează o plafonare a atractivității României comparativ cu perioada post-pandemie. O preocupare majoră a fost politica fiscală a Guvernului, în special introducerea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), care a determinat multe companii românești și multinaționale să plătească statului mai mult de jumătate din profit, afectând sever rezultatele financiare și ducând la disponibilizări sau închideri de fabrici. Această presiune fiscală a condus, conform experților, la amânarea, relocarea sau retragerea unor investiții.
Statistici relevante ale ISD-urilor
La finele lunii august, ISD-urile însumau 4,69 miliarde de euro, în ușoară revenire de la 4,22 miliarde de euro în perioada ian.-aug. 2024. Totuși, acest nivel este cu 43% mai mic comparativ cu anul 2022, când a fost atins un record de 10,58 miliarde de euro. Comparativ, intrările de ISD din perioada ian.-aug. 2025 sunt aproape egale cu intrările totale dintr-un singur trimestru din 2022, respectiv T3, când fluxul de ISD a fost de aproape 4,2 miliarde de euro. În 2024, intrările de ISD în România s-au cifrat la 5,6 miliarde de euro, în scădere cu 15% față de 2023.
Problemele semnalate de investitori
Investițiile străine directe sunt esențiale nu doar pentru crearea de capacități de producție, ci și pentru acoperirea deficitului de cont curent al României, care este acoperit în proporție de doar 25% de ISD-uri. Fără aceste investiții, România trebuie să se împrumute pentru a acoperi deficitul prin titluri de datorie. Problemele semnalate de investitori includ birocrația, povara de reglementare și fiscalitatea, iar Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a declarat că eliminarea IMCA este o „necesitate urgentă” pentru a recâștiga încrederea investitorilor.
Efectele IMCA asupra companiilor românești
IMCA a fost criticat pentru că afectează mai mult companiile românești, în special pe cele cu marje mici de profit, decât multinaționalele. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut efectele negative ale acestui impozit și a subliniat necesitatea eliminării obstacolelor fiscale pentru repornirea economică. Totuși, a recunoscut dificultatea găsirii unor surse alternative pentru a compensa pierderile bugetare generate de eliminarea IMCA.
Cazuri concrete de impact asupra companiilor
Analistul Cristian Tudorescu a identificat exemple de companii românești care plătesc impozite mai mari datorită IMCA. De exemplu, Arabesque SRL a avut o marjă de profit de 2,1% în 2023 și a plătit statului 50% din profit din cauza impozitului pe cifra de afaceri. Alte companii, precum Grupul Teraplast și Unicarm SRL, au raportat impozite disproporționate în raport cu profitul realizat. De asemenea, multinaționalele, precum Robert Bosch și Carrefour, au anunțat fie relocări, fie închideri de fabrici din cauza constrângerilor fiscale.
Impactul pe termen lung al IMCA
IMCA, introdus în 2024, afectează grav companiile cu marje de profit mici, având un impact negativ asupra atractivității României pentru investitori. Specialiștii subliniază că acest impozit este contrar tratatelor europene, iar eliminarea sa este considerată esențială pentru susținerea industriei prelucrătoare, care generează plus-valoare în economie. De asemenea, se menționează că măsuri precum taxa pe stâlp și limitarea deductibilității dobânzilor contribuie la un climat economic defavorabil.
În concluzie, impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) are un efect devastator asupra investițiilor străine și asupra companiilor românești, afectând competitivitatea economică a României și generând incertitudini pentru viitorul investițiilor în țară.
