Amenințările cibernetice în România
România se confruntă cu un nivel ridicat al amenințărilor cibernetice în ultimii cinci ani, influențat semnificativ de conflictul de la graniță. Diana-Alisa Pașavel, expertă în accesarea fondurilor pentru proiecte de securitate cibernetică în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a realizat o analiză detaliată a amenințărilor cibernetice recente.
Creșterea atacurilor cibernetice
Pașavel a menționat că atacurile de tip ransomware, malware, phishing și deepfake au crescut semnificativ în intensitate. Ransomware-ul, asociat în mare parte cu grupări proruse, vizează atât organizații mari, cât și întreprinderi mici și mijlocii, provocând perturbări semnificative.
Evoluția peisajului malware
Peisajul malware a devenit mai diversificat, iar tacticile de atac au evoluat, ceea ce îngreunează prevenirea și destructurarea acestor amenințări. De asemenea, atacurile de tip DDoS (Distributed Denial of Service) au scăzut datorită implementării de metode de protecție prin filtrarea traficului.
Ingineria socială și deepfake
Ingineria socială, și în special phishing-ul, rămâne o amenințare prezentă, amplificată de progresele în tehnologia AI, care facilitează generarea de deepfake-uri tot mai sofisticate. Aceste atacuri vizează în principal obținerea de foloase financiare.
Conștientizarea riscurilor
DNSC a inițiat programe de conștientizare pentru a informa atât sectoarele din industrie, cât și cetățenii despre riscurile cibernetice și reacțiile adecvate în cazul unui atac. Pașavel a subliniat că, în prezent, nu mai este o chestiune de „dacă voi fi atacat”, ci de „când voi fi atacat” și cum trebuie să reacționeze victimele.
Planuri de acțiune și cooperare internațională
Una dintre prioritățile DNSC este realizarea unei analize de risc cibernetic la nivel național, care va include inventarierea și clasificarea activelor. De asemenea, se pune accent pe creșterea rezilienței cibernetice naționale prin implementarea Directivei NIS2 și pe importanța parteneriatelor internaționale pentru consolidarea securității cibernetice.
Concluzie
Amenințările cibernetice sunt într-o continuă expansiune, iar România trebuie să adopte măsuri proactive pentru a-și proteja infrastructurile critice și a educa populația cu privire la riscurile cibernetice.
