Alina Bica, fostă lideră a DIICOT, a obținut eliberarea definitivă a mandatului european de arestare, în urma deciziei Curții de Apel București, după ispășirea pedepsei în Italia

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Decizia Curții de Apel București în cazul Alinei Bica

Alina Bica, fostă lideră a DIICOT, a obținut eliberarea definitivă a mandatului european de arestare, conform unei decizii pronunțate de Curtea de Apel București. Aceasta a avut loc după ce Bica a ispășit pedeapsa în Italia.

Contextul condamnării

Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Deși România a emis un mandat european de arestare, instanțele italiene au recunoscut sentința românească, stabilind că pedeapsa va fi executată în Italia, dar cu suspendare, motivându-se prin diferențele în calificarea juridică a faptei.

Detalii despre procesul judiciar

Magistrații români au stabilit că Bica a executat pedeapsa în Italia conform legislației italiene. Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat rapid: dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie.

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene

Hotărârea Curții de Apel București este influențată de o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane pe baza unui mandat european de arestare fără consimțământul statului emitent. În cazul Alinei Bica, Italia nu a solicitat acest consimțământ, aplicând propriile reglementări pentru executarea pedepsei.

Publicitate
Ad Image

Implicarea Ministerului Justiției

Ministerul Justiției a precizat că instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei conform legislației italiene. Această hotărâre va avea implicații pentru alți fugari români condamnați care nu și-au executat încă pedepsele, cum ar fi Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu.

Concluzie

Decizia Curții de Apel București în cazul Alinei Bica evidențiază complexitatea cooperării judiciare în Uniunea Europeană și impactul deciziilor instanțelor de diverse niveluri asupra executării pedepselor pentru condamnații români care se află în alte state membre.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *